Astept Parerile Voastre

Loading...

vineri, 4 februarie 2011

Misiunile spaţiale ale anului 2011




În general, evenimentele ştiinţifice care vor marca un nou an, aflat la început, sunt dificil de prezis. Mici laboratoare pot ieşi la rampă, din senin, cu descoperiri uluitoare, progrese de mult aşteptate pot eşua să se materializeze şi însăşi ştiinţa convenţională poate fi răsturnată printr-un anunţ şoc al cercetătorilor. Totuşi, un anumit domeniu de manifestare a ştiinţei, poate mai mult decât oricare altul, oferă indicii solide în sprijinul unor aşteptări pertinente. Datorită legislaţiei complexe, aspectelor inginereşti complicate şi distanţelor astronomice de parcurs, putem anticipa cu destulă încredere viitorul explorării spaţiale.

O plimbare spre Jupiter

La loc de cinste pe lista misiunilor spaţiale care prezintă o probabilitate crescută să "ţină" primele pagini ale publicaţiilor in 2011, se află trei călătorii pe cale sa înceapă. Prima dintre acestea implică lansarea sondei Juno, programată pentru decolarea către Jupiter in luna august. Juno va analiza atmosfera gigantului gazos si va căuta dovezi ale existenţei unui miez solid, care ar putea oferi informaţii importante cu privire la formarea şi la structura planetei; implicit, misiunea le va oferi oamenilor o imagine mai largă asupra felului în care s-ar putea forma planetele masive în alte sisteme solare. Juno va zbura vreme de cinci ani înainte de a intra pe orbita lui Jupiter, în iulie 2016.

Pe urmele gloriei

O altă misiune importantă, cu lansare spre finele lunii februarie, va contribui la rezolvarea unora dintre cele mai mari incertitudini privind capacitatea noastră de a înţelege schimbările climatice pe care le traversează Pamântul. Intrarea în scenă a satelitul NASA Glory se va adăuga eforturilor de măsurare foarte precisă, efectuată vreme de peste 30 de ani, a emisiilor energetice solare şi va susţine activităţile de monitorizare a celor mai mici variaţii de iradiere ultravioletă. Glory va încerca, de asemenea, să descopere modul în care aerosolii, particule plutitoare prin atmosferă care absorb şi reflectă energia, afectează "bugetul" energetic al Terrei. Lămurirea acestor neclarităţi s-ar putea dovedi nepreţuită pentru prezicerea exactă a soartei lumii noastre, aflată în vădit proces de încălzire.

Noua generaţie de vehicule marţiene

Noul an va aduce cu sine, de asemenea, intrarea în scena explorării spaţiale a celui mai mare, celui mai greu şi celui mai bine echipat rover marţian construit vreodată. Laboratorul Ştiinţific Marţian, cunoscut şi sub denumirea de Curiosity, va acţiona întocmai aidoma unui geolog pe roţi, care va parcurge zilnic, cu destulă viteză, distanţe de aproximativ 200 de metri pe suprafaţa Planetei Roşii. Dispozitivul se va opri ocazional pentru a stoca mostre de rocă şi pentru a desfăşura analize chimice. Ţelul principal al vehiculului este să descopere dacă Marte a fost vreodată un loc ospitalier pentru viaţa microbiană. Lansarea lui Curiosity este aşteptată spre finele lui 2011 dar, pentru cei nerăbdători, este pusă la dispoziţie o cameră web care permite urmărirea procesului de asamblare şi de testare a roverului.


Cu avânt spre Centura de Asteroizi

În timp ce lansarea unei rachete poate fi un spectacol cu adevărat unic, 2011 va însemna şi un numar de misiuni spaţiale care îşi ating, în sfârşit, destinaţiile. Luna iulie va marca încheierea călătoriei de patru ani a aeronavei Dawn către centura de asteroizi, care traversează spaţiul dintre orbitele lui Marte şi Jupiter. Dawn va investiga îngheţata planetă pitică Ceres şi asteroidul stâncos 4 Vesta, spre a-i ajuta pe cercetători să înţeleagă mai bine condiţiile formării sistemului nostru solar. Imaginea disponibilă, ilustrând astrul Ceres, este una dintre cele mai bune pe care le avem, aşadar nu este greu de înţeles de ce astronomii vor să privească mai de aproape respectivul corp ceresc.


Atunci când o cometă nu este de ajuns

Într-un efort îndrăzneţ de reciclare astronomică, NASA a decis să dea un nou "scop în viaţă" sondei spaţiale Stardust. Numele dispozitivului (praf de stele) se trage de la recoltarea de material din coada cometei Wild 2, pe care Stardust a întreprins-o în 2004, lăsând mostra la sol, într-o capsulă, în 2006. Totuşi, nava a rămas în spaţiu, iar în februarie, detectoarele sale vor fi relansate spre o nouă ţintă. Noul "subiect", cometa Tempel 1, a fost ea însăşi parte a unei investigaţii anterioare. În 2005, misiunea Deep Impact a fost programată să inspecteze interiorul acestei comete "împungand-o" cu o mare ţepuşă din cupru. Stardust ne va oferi o a doua introspecţie, importantă şi ieftină, în craterul format de Deep Impact atunci când va zbura pe lângă Tempel 1. Acest lucru se va dovedi util, deoarece lovitura aplicată de Deep Impact a ridicat un nor de praf care a împiedicat aeronava sa analizeze atent pagubele.


Mercur: plan-detaliu

Spre deosebire de Juno, care îşi va face anul acesta debutul în funcţia de "inspector planetar", sonda Messenger, având ca destinaţie orbita lui Mercur, îşi va atinge apogeul carierei în 2011. Mercur este mică, densă, fierbinte şi relativ neexplorata, iar pe 18 martie, conform calculelor, Messenger va intra pe orbita acestei planete, având ca scop investigarea ei vreme de un an. Messenger a completat deja trei survolări distante ale celei mai "centrale" planete din sistemul solar (cea mai apropiată de Soare), obţinând fotografii de înaltă rezoluţie ale corpului ceresc şi identificând zone de interes.Totuşi, odată ce se va afla pe orbita lui Mercur, sonda va putea studia câmpul magnetic şi topografia planetei, îi va putea caracteriza atmosfera şi verifica existenţa gheţii în regiunile permanent neclare ale polilor săi.

Drept în Soare

Un satelit nu trebuie să fie neapărat nou-nouţ pentru a se număra în rândul celor mai... străluciţi. De fapt, este chiar dificil de imaginat o misiune mai luminoasă decât cea a Observatorului Dinamicii Solare (ODS). Aniversând un an de "fiinţare" pe 11 februarie, ODS ne ajută să înţelegem furtuna magnetică prin care se exprima soarele nostru. Această sondă orbitală oferă posibilitatea unei observări mai detaliate a petelor solare, precum şi a masivelor erupţii solare care stau la baza câtorva scenarii apocaliptice destul de alarmiste. Cercetătorii speră să descifreze secretele ciclului de 11 ani al activităţii solare şi să extragă indicii de natură să ofere avertismente timpurii asupra manifesărilor stelei "noastre", cum ar fi exploziile şi ejecţia de masă coronară.


În căutarea unei lumi asemenea Pământului

O altă misiune aflată în derulare şi care ar putea avea un an important este cea a telescopului spaţial Kepler, însărcinat să "vâneze" exoplanete de dimensiunea Terrei. Kepler încearcă să depisteze planete îndepărtate, din afara Sistemului Solar, prin identificarea punctelor negre de pe suprafaţa luminoasă a stelelor, puncte ce apar atunci când planetele trec prin dreptul uriaşilor aştri plasmatici. Folosind această metodă, Kepler a înregistrat foarte multe succese de la lansarea lui, în aprilie 2009, şi până astăzi. Cercetătorii responsabili de telescop au anunţat deja descoperirea - confirmată - a opt exoplanete şi existenţa probabilă a alte 700. În luna iunie a anului trecut, aceiaşi cercetători au declarat că nu vor face publice informaţii referitoare la cele mai promiţătoare candidate pentru pozitia de "Pământ-geamăn", până când nu le vor verifica amplu. Data anunţată de ei pentru dezvăluirea acestor date este februarie 2011.


Începe era spaţială comercială

După ce a ţinut prima pagină a presei internaţionale în decembrie 2010, prin lansarea, cu succes, a capsulei de testare Dragon, SpaceX - agenţie spaţială privată - ar putea aduce în atenţie una dintre cele mai aşteptate "veşti spaţiale" din 2011 - continuarea privatizării zborului spaţial. Noul an va aduce finalizarea testării capsulei Dragon, menită să transporte echipamente sau astronauţi la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, şi încheierea probelor pentru racheta Falcon 9. Prima misiune plătită de guvern a lui SpaceX pentru Falcon 9 va consta în livrarea satelitului de cercetare şi comunicaţii CASSIOPE pe orbita Pământului. La scurt timp după acest episod, atât Falcon 9, cât şi Dragon vor desfăşura misiuni de livrare a proviziilor către Staţia Spaţială Internaţională.


Spaţiul pentru turişti

Tot în 2011 este posibil ca nava spaţială suborbitală pentru turişti marca Virgin Galactic, transportată spre înălţimi de nava-mamă WhiteKnightTwo, să îşi încheie ciclul de testări. În cadrul zborurilor comerciale, angrenajul format din cele două vehicule aeriene va decola de pe o pistă a Aeroportului Spaţial America şi va urca până la altitudinea de aproximativ 15.000 de metri. Nava-mama va elibera atunci aeronava SpaceShipTwo, iar motoarele acesteia din urmă se vor activa spre a o purta în spaţiu. Secvenţa de lansare va replica, întrucâtva, misiunea aparatului X-15, prima aeronava cu aripi ce a întreprins un zbor sub-orbital. Un bilet pentru o asemenea cursă va costa 200.000 de dolari. Virgin Galactic refuză publicarea unei date precise când va începe plimbarea până la frontiera spaţială a clienţilor săi plătitori, dar unii oameni speră să vadă acest vis implinit până la finele lui 2011.


Noapte bună, Space Shuttle

În 2011, vehiculele programului spaţial NASA Space Shuttle vor fi, după numeroase misiuni şi succese, retrase din "exerciţiul funcţiunii". Aeronava Endeavour este programată să decoleze de la Centrul Spaţial Kennedy pe 1 aprilie, în ceea ce va reprezenta ultima misiune oficială a programului, cu indicativul STS-134. Chiar dacă NASA va decide să mai adauge încă un zbor - STS-135 - navei sale, 2011 va marca oricum 30 de ani de program Shuttle, care a început cu STS-1 şi cu decolarea navei spaţiale Columbia la 12 aprilie 1981. A fost o adevărată aventură.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu