Anunnaki si Nibiru

Conform cercetarilor lui Zecheria Sitchin, exista o a 12-a planeta a sistemului nostru solar (stiuta de oamenii de stiinta ca Planeta X). Aceasta planeta poarta numele de Nibiru si se afla undeva dincolo de planeta Pluto. Ea este diferita de celelalte planete din sistemul solar, are o orbita foarte eliptica, si necesita 3600 de ani pamanteni sa faca o rotatie completa in jurul Soarelui. Se crede ca periheliul planetei este in apropierea centurii de asteroizi dintre Marte si Jupiter. O ipoteza este ca asteroizii au fost creati de catre Nibiru prin distrugerea unei alte planete, Tiamat (sau Maldek).
Din ramasitele acestei planete s-a creat Pamantul.

Nibiru nu este cunoscuta astronomilor moderni din cauza orbitei sale foarte eliptice (afeliul planetei este la o distanta de pana la opt ori mai mare decat cel al lui Pluto). Prin urmare, Nibiru este departe in cosmos si nu poate fi depistata (sau este in apropiere, ceea ce ar dezvalui misterul Planetei X).

Asadar, planeta Nibiru trece prin sistemul nostru solar o data la 3600 de ani. Aceasta teorie controversata se bazeaza pe descifrarea unor vechi texte sumeriene de catre Zacheria Sitchin. Textele isi au originea in primul capitol din Biblie, Geneza. Sitcin si-a petrecut zeci de ani ca arheolog si istoric in Orientul Mijlociu, cautand scrieri vechi ale civilizatiei sumeriene. El spune ca aceasta planeta este locuita de catre Anunnaki (Nefilim,gigantii din Biblie. Nefilim se traduce adesea ca gigant, o traducere care nu este tocmai justa. O definitie mai buna ar fi "acei care au coborat","acei care au venit jos". Cuvantul anunnaki din textele sumeriene se traduce ca:"acei care au venit din cer pe pamant"). Sitchin i-a identificat pe Nifilim ca fiind aceiasi cu Anunnaki.
Desi nu oficial, toti istoricii si teologii de seama sunt de acord ca o parte din Vechiul Testament, si anume Geneza se inspira din vechi texte sumeriene.Enuma Elish , cartea creatiei la sumerieni, si Geneza au o varietate de asemanari. Povestiri despre Marele Potop se gasesc si ele in amandoua religiile, ebraica si sumera. O concluzie inevitabila este ca Anunnaki au fost la fel de reali ca Moise, Noe si Abraham.

Geneza 2,10) "Un râu iesea din Eden si uda gradina; si de acolo se împartea si se faceau patru brate. Numele celui dintâi este Pison; el înconjoara toata tara Havila, unde se gaseste aur. Aurul din tara aceasta este bun; acolo se gaseste si bdelium si piatra de onix."[2].

Abia apoi au urmat formalitatile prin care omului i-au fost prezentate, plantele si animalele pe care Domnul i le harazise. Si ca sa nu fie nici un dubiu în ce priveste destinatia aurului si cum se mai poate procura el, tot din Biblie aflam:

(Hagai 2,8) "Al Meu este argintul si al Meu este aurul, zice Domnul ostirilor" [1].
(Iosua 6,19) "Tot argintul si tot aurul, toate lucrurile de arama si de fier, sa fie închinate Domnului, si sa intre în vistieria Domnului."
(Exodul 25,2) "Vorbeste copiilor lui Israel: Sa-Mi aduca un dar; sa-l primiti pentru Mine dela orice om care-l va da cu tragere de inima. Iata ce veti primi dela ei ca dar: aur, argint si arama."
(Exodul 3,21) "Voi face chiar ca poporul acesta sa capete trecere înaintea Egiptenilor; si, când veti pleca, nu veti pleca cu mânile goale. Fiecare femeie va cere de la vecina ei si dela cea care locuieste în casa ei, vase de argint, vase de aur, si haine, pe cari le veti pune pe fiii si fiicele voastre. Si veti jafui astfel pe Egipteni."

La inceput Nibiru, care este o planeta-nava, avea o orbita pe care o completa in 25 920 de ani, ceea ce inseamna distanta de la Rizq, planeta natala a Anunnakilor, la Terra. Odata cu construirea bazei de pe Orion, acum dureaza 3600 de ani sa faca o rotatie completa si culmea potrivirii, in 21 dec.2012 va fi aliniata cu restul planetelor din galaxia noastra.

In misiunea lor de a cauta aur, ei au aterizat pe cateva planete din sistemul nostru solar, printre care Marte(Lahmu) si Luna. Numarul anunnakilor se crede ca a fost in numar de 900, iar 600 din ei au venit pe Pamant in grupuri de cate 50 in mici aeronave de pasageri.Anunnaki erau intermediari intre Pamant si Nibiru. Au ramas pe orbita Terrei pentru ca trebuiau sa distribuie aurul extras din mine si care urma sa fie depozitat pe partea intunecata a Lunii si pe Marte.
Sumerienii au fost primii care au notat prezenta anunnakilor. Acestia le-au dat informatii privind crearea sistemului solar si despre planetele acestuia.I-au invatat cum sa-si construiasca orase, ferme si nave cu ajutorul carora sa zboare. Aveau informatii despre astronomie pe care oamenii de stiinta abia acum au inceput sa le descifreze.

Anunnaki aveau doi conducatori, Enlil si Enki. Ei detineau toata puterea si erau fii lui Anu, conducatorul suprem al celor de pe Nibiru. Enki este cel care i-a creat pe oameni cu scopul de a usura munca Anunnaki-lor ce lucrau in minele din Africa de Sud. Enlil nu a fost niciodata de acord cu Enki in privinta oamenilor, si cum el detinea controlul asupra minelor din Africa i-a luat pe oameni si i-a dus intr-un loc numit Edin, in Mesopotamia. Mai tarziu, spre disperarea lui Enlil, Anunnaki le-au gasit foarte atragatoare pe fiicele oamenilor, si s-au casatorit cu ele. Din unirea lor s-au nascut gigantii din antichitate. Anunnaki s-au deghizat in oameni-pasari, oameni-lei, oameni-peste si alte creaturi pentru a-i face pe oameni sa-i divinizeze. Pleiadele, care au fost implicate in cele trei Ere de Aur ale Egiptului au incercat sa sfarseasca cultele religioase ale multor zei, incercand sa impuna un concept nou, de religie monoteista. Totusi, in urma acestor diferente sau credinte, intotdeauna izbucneau
razboaie, iar anunnaki reuseau sa-i faca pe oameni sa se lupte intre ei, cand de fapt ei erau adevaratii inamici ai omenirii.
La fiecare 3600 de ani un eveniment important are loc pe Pamant, si a fost bine documentat de istoricii antici si moderni. Marele Potop din Biblie se refera la o incercare de a distruge rasa umana de sclavi de catre Enlil pentru ca s-au revoltat impotriva "zeilor" nibirieni. Enlil si Enki au fost implicati intr-o apriga disputa pentru distrugerea sau pastrarea rasei de sclavi iar din aceasta lupta pentru putere au rezultat razboaiele antice.



Invins de Enki, Enlil a fost nevoit sa plece de pe Terra si i s-a dat o alta misiune de catre Consiliul de pe Nibiru. Dupa o perioada de timp, Enki a simtit ca rasa umana se poate descurca singura si ca mai ales se poate inmulti; astfel el a parasit Terra si s-a reintors pe Nibiru, stiind ca munca lui pe Pamant s-a terminat. A lasat in urma sa pe planeta cativa membri ai Casei Regale de Alne, urmand ca Terra sa fie condusa de ei. De asemenea, si cativa Anunnaki au hotarat sa ramana. In ciuda a ceea ce se crede, Anunnaki nu erau o rasa de barbari, insetati de sange. Erau o rasa de fiinte foarte inteligente, probabil atat de evoluata incat nici nu avem cunostiintele necesare pentru a-i intelege. Pentru ei eram doar o rasa primitiva, folositoare doar sa munceasca si sa serveasca. Pentru a-i putea stapani, Anunnaki ramasi pe Pamant au inceput sa insamanteze frica in inimile oamenilor.
Astfel au luat forma unor zei atotputernici. Pentru ca ei sa-si poate pastra forma umana, aveau nevoie sa bea sange uman, iar oamenii, intr-un efort de a-i linisti pe zei, au inceput sa se sacrifice intre ei pentru suprematie. De aici a venit si mitul Diavolului, de care Anunnaki s-au folosit pentru a accentua frica oamenilor de necunoscut. Ca o reprezentare a Diavolului, ei l-au ales pe fiul lui Enki, Marduk, caruia i-au dat o infatisare hidoasa, dincolo de orice inchipuire. Sacrificiile si frica de Diavol pot fi gasite in orice civilizatie de pe Glob.
In momentul de fata, ritualurile si consumarea de sange nu mai au loc pentru ca Anunnaki au gasit o alta modalitate de a lua forma umana.
Atunci cand Enki va veni inapoi pe Terra, Anunnaki de aici vor trebui sa dispara, iar ei sunt constienti de acest lucru. Astfel, vor face tot ce le va sta in putinta sa opreasca venirea lui Enki. Cu ajutorul grupului numit Illuminati, ei au creat o bomba colosala, pe care o vor folosi impotriva planetei Nibiru. In ajutorul lor a sarit si o rasa de extraterestri necunoscuta, numita Eredian. Asadar, razboiul este iminent. Ramane de vazut daca Enki va avea forta necesara sa-i infranga pe Anunnaki si daca va ramane cu noi pentru totdeauna, asa cum a promis.....
Sitchin crede ca Anunnaki au venit pe Pamant acum 485.000 de ani de pe planeta lor, Nibiru. Ei erau o rasa de extraterestri care aveau o viata foarte lunga, ce uneori ajungea pana la 500.000 de ani. Laurence Gardner, un alt arheolog,reduce durata de viata a Anunnaki-lor la 50.000 de ani si specifica faptul ca nu erau nemuritori.

Anunnaki au venit pe Pamant pentru un singur motiv anume. Sa caute aur. Nu are nimic a face cu valoarea sa, ca metal pretios, le trebuia aurul pentru ca atmosfera planetei lor se deteriorase, iar aurul era singurul metal care ar fi putut sa o refaca. Astfel,au venit pe Pamant, l-au colonizat, au minat, au construit o baza pentru aeronavele lor in zona unde se situeaza astazi tarile Iran si Irak, si au trait intr-un fel de societate idealista, o colonie mica pentru un timp scurt, apoi au plecat. S-au intors cand Pamantul era mai populat si au amestecat ADN-ul primatelor cu ADN-ul lor, creand astfel o rasa de sclavi care urma sa lucreze in mine, ferme si alte inteprinderi in Sumeria. Ei au creat omul, Homo Sapiens, prin manipulare genetica cu ei insisi si omul maimuta Homo Erectus.

Nibiru - Planet X - Eris

Acum aproape 6000 de ani in urma, vechii Sumerieni povesteau despre planeta Nibiru ca ar fi existat in sistemul nostru solar. In 1993, Planeta X/Nibiru/Eris era la aproximativ 50 milioane de mile de Pamant.

Acum, se estimeaza ca ar fi la 7 milioane de mile de noi si inca se apropie.







In stanga priviti soarele si cele 9 planete care-l inconjoara. In centru priviti acea planeta singura. Oare de ce se uita sumerienii la aceasta planeta?

Un sistem solar Heliocentric

Sumerienii stiau destul de bine ca sistemul nostru solar este heliocentric. Mai mult ei ne prezinta 11 corpuri ceresti sau planete. In imaginea de mai sus preluata de pe unul din cilindrele sumeriene, se poate vedea clar ca ei nu cunoasteau numao numarul planetelor din sistemul nostru solar, cunosteau chiar si marimea lor! Privind cu atentie vedem un al 12-lea corp sau planeta in desen, departe de sistemul nostru solar. Aceasta planeta poate fi Nibiru. O poza poate face cat o mie de cuvinte, asta e clar. Vom lasa controversele altora, noi vom prezenta doar dovezile.

Zecharia Sitchin

Desenul prezentat mai jos este una din piesele centrale care dovedesc faptul ca sumerienii aveau cunostiinte avansate despre planetele din sistemul nostru solar. Aceste cunostiinte le-au fost date sumeriinilor de catre extraterestri, Sitchin i-a identificat drept Anunnaki zeii mitologici Sumero-Mesopotamieni. In imaginea de mai sus pot fi identificate 11 globuri ce inconjoara soarele. Trebuie luat in calcul ca popoarele antice considerau soarele si luna tot planete, aceste 11 globuri plus soarele insumeaza deci 12 planete. Bineinteles, de vreme ce noi stim ca in sistemul nostru solar exista 9 planete plus soarele si luna, Sitchin aduce argumente privind prezenta unei a 12-a planete in spatele lui Pluto. Aceasta a 12-a planeta este considerata de Sitchin a fi planeta Nibiru, un corp astronomic mentionat in textele Mesopotamiene. Din cercetarile lui Sitchin reiese faptul ca Nibiru trece prin sistemul nostru solar la fiecare 3600 de ani, iar multi adepti ai teoriei lui Sitchin sunt convinsi ca acest lucru se va intampla foarte curand. Multi considera planeta Nibiru ca fiind misterioasa "Planeta X".




aceasta imagine luata de pe cilindrele sumeriene, se vede clar ca ei stiau despre inelele lui Saturn.
sursa: http://www.thelivingmoon.com/42stargate/03files/Sumerian_Astronomy.html


Adevarata cauza a schimbarilor climatice, activitatea vulcanica, intensificarea activitatilor seismice etc.,este planeta Eris, datorita apropierii sale de sistemul nostru solar, numele sau intermediar este 2003 – UB – 313, cunoscuta in antichitate sub numele de: Nibiru, Marduk, Nemesis, Hercolubus, Planeta Zeilor, Planeta Imperiului, Planeta care tranziteaza sau Planeta Rosie.
Mai jos sunt prezentate cele mai noi stiri leggate de Eris:

Prima observare in data de 21 October 2003 cu telescopul 1.22 Oschin, la Observatorul de pe muntele Palomar( California ).
Descoperita de Michael E. Brown, Chad Trujillo, David L. Rabinovitz, in data de 5 ianuarie 2005, bazandu-se pe imaginile luate la data mentionata.

In observatiile urmatoare publicate in Octombrie 2005 este prezentat un satelit pe nume Dysnomia (Gabriel).

Planeta Eris/ Nibiru se apropie de Pamant o data la 3600 de ani, generand numeroase schimbari climatice, vezi incalzirea globala cu consecintele sale naturale ce duc la dezghetarea ghetarilor.
Acestea sunt procesele care au avut loc in cele doua perioade cand "Planeta Zeilor" a trecut intre Jupiter si Pluto prin cel mai apropiat punct de Pamant:

Acum 7.200, in timpul cataclismului numit "Potopul lui Noe", “este posibil ca schimbarile bruste de temperatura, furtunile violente si avalansele imense de apa venite din Antarctica sa fi spart :inchisoarea de gheata". Dr. John T. Hollin de la Universitatea Maine (U.S.A.) "Considera ca in aceasta lunga perioada provenita din campul de gheata al Antarctici s-a creat un imens flux si reflux.” (Zecharia Sitchin, A 12-a Planeta).
Acum 3.600, in timpul Exodului Evreilor din Egipt la mijlocul mileniului secund I.C. Pamantul a suferit mari cataclisme. “Un corp celest a intrat recent insistemul nostru solar - o noua cometa - vine foarte aproape de Pamant [cauzand – N/A] eventuale disparitii a ghetarilor“ (Immanuel Velikovsky, “Lumile in Coliziune“).

Situatia actuala - Topirea ghetarilor este accelerata.

Schimbarile climatice si geologie sunt in crestere datorita apropierii planetei Eris/ Nibiru care nu a fost chiar asa de Pluto, punctul de intalnire cel mai apropiat este de Pamant. Se presupune a se intampla intre anii 2012 – 2014.

In prezent, fenomene identice (incalzire globala si activitati vulcanice) au loc si pe alte planete din sistemul nostru solar datorita apropierii planetei Eris/ Nibiru. Iata cateva exemple:
Luna lui Neptun, Triton se incalzeste (BBC Science & Technology News, 25 Iulie 1999).
Pluto experimenteaza uimitoare incalziri (Institutul de Tehnologie din Massachusetts, 9 Octombrie 2002).
Eruptii vulcanice pe satelitul lui Jupiter, Io (Icarus Astronomy , Noiembrie 2002).
Marte se incalzeste (ABC News, 7 Decembrie 2002).

Incalzirea lui Saturn (28 Ianuarie2007, www.interstars.net): oamenii de stiinta ai UCLA (University of California, Los Angeles) – departamentul fiicienilor si astronomilor de la Universitatea din Boston au adus la cunostiinta ca temperatura atmosferei superioare a planetei Saturn este mai mare decat cea estimata. Astfel profesorul Allan Aylward de la UCLA considera necesara reexaminarea ipotezelor principale ce tin de atmosfera planetara si stabilirea exacta a cauzelor acestor incalziri. Deasemenea a notat procese similare pe Marte, concluzand: “ Studierea acestor aspecte legate de modificarile atmosferelor altor planete ne va ajuta sa gasim rezolvari, pentru viitorul Terra “.

Va prezentam cateva argumente din care rezulta ca Eris este Nibiru:
Numarul satelitilor. Zecharia Sitchin spune, in urma cercetarilor facute ca are : “4 Sateliti [care se misca cu mare viteza,‘Se Invarte ca Titirezul’ , ceilalti 3 sateliti – Vantul Nebun , Vantul Invartitor si Vantul Suveran, folosind satelitii drept "care de lupta de asalt", el (Nibiru – N/A) trimite inainte vanturile, toate cele sapte vanturi gata de lupta.“
In Wikipedia, daca cautati “obiect trans-neptunian“ o sa gasiti alte 7 obiecte celeste, exceptie facand Pluto si Eris, majoritatea descoperite de M. Brown, C. Trujillo, D. Rabinowitz.

Dimensiunea lor aproximativa este:
- Eris: 2,400 km
- Santa ( 2003 EL 61 ): 1,800 km
- 2005 Fy 9: 1,800 km
- Sedna: 1,800 km
- Orcus: 1,800 km
- Quaoar: 1,200 km
- Ixion :1,000 km
- Varuna: 1,000 km

In scrierile sumeriene este descris faptul ca un satelit al planetei Nibiru a lovit o alta planeta pe nume, Tiamat, creand astfel “Cerul” (Centura de asteroizi dintre Marte si Jupiter) si nasterea planetei noastre Terra. Profesorul M. Brown a demonstrat recent in publicatia Nature ca planeta 2003 – EL 61 a suferit o teribila coliziune cu un alt cop ceresc la inceputul nasterii sistemului nostrusolar. mai multe detalii gasiti pe site-ul www.futura-sciences.com (28 Martie 2007).

In randurile ce urmeaza vrem sa scoatem in evidenta legaturile dintre Eris (2003 UB – 313) si scrierule antice, unde aceasta planeta a fost numita in mod repetat Nibiru:

In 2003, anul in care s-a facut prima observare (comunicat oficial),in publicatia “Science et Vie“ (numarul din Februarie) este prezentata traictoria eliptica a unei alte planete in sistemul nostru solar, IDENTIC, cu traictoria planetei Nibiru/ Marduk prezentata mai devreme de Z. Sitchin.


In 2005, la multe luni de la descoperire, distinsi astronomi din 19 tari s-au reunit la Centrul Astronomic al Vaticanului conectati prin internet cu Centrul Astronomic de pe muntele Tucson (Arizona, USA) – unul din cele mai puternice din lume.

In data de 1 august 2005, ziarele din lumea intreaga scriau: “Corpul celest a primt temporar numele de 2003 – UB – 313“. Oamenii de stiinta care au dat acest nume planetei Nibiru au fost foarte apropae de scrierile sumeriene, “UB“ contine grupul celor 7 planete (3 + 1 + 3 = 313 = 7) acestea fiind Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto si Nibiru. Celalalt grup contine grupul celor 5 planete ramase (2 + 0 + 0 + 3 = 2003 = 5), ceea ce inseamna: Soarele, Mercur, Venus, Pamant si Luna. Sa fie “12“ o coincidenta – adica totalul numerelor numelor intermediare? Sumerienii descriu 12 corpuri ceresti! In acelasi fel Z. Sitchin a scris in cartea sa "A 12-a Planeta" ca “UB este formata din 7 parti, numite giparu in limba Acadiana (azilul de noapte) […] Nu exista nici o indoiala ca acesta nu este, cum spuneau anticii, "soarta celor 7 ceruri".
Suprafata lui Eris este de 2,400 km +/- 97 km, masurata dupa observarile facute de catre telescopul Hubble, facute publice la sfarsitul lui Aprilie 2006.

In carte "Biblia si UFOs, din 1991, bazata pe citate din Apocalipsa Sfantului Ioan, sunt descrise dimensiunile unei posibile statii planetare: suma este 2.400 km.

Ultima parte din Biblie contine detalii referitoare la Planeta Eris (Apocalipsa capitolul 21: 2,12,16) apare Noul Ierusalim (ERIS/ SALEM), impreuna cu dimensiunile acesteia:
a) diametru: 12.000 x 200 m ( 1 stadi ) = 2.400 km.
b) suprafata: 2.400 km (lungime) x 2.400 km (latime) x 12 (nivele sau etaje) = 69,120,000 km2.
Scrierile antice descriu deasemenea o cometa – semanand cu (cometa provoaca mari dezastre) Eris/ Nibiru, cel mai probabil cauza fiind unul din satelitii sai:
a) Scrierile Sumeriene spun ca acum 7.200 de ani: “O planeta ce se misca foarte repede, pe o orbita eliptica, asemanatoare cu o cometa.“(Z. Sitchin, A 12-a Planeta).
b) Stralucirea Sa (Yahweh/ Anu – Liderul Planetei Zeilor - N/A) este ca un rasarit de soare, o flacara Ii urmeaza pasii“ (Habacuc 3 : 4 – 5).
c) Acum 3.600 de ani: “O cometa […] s-a apropiat foarte mult de Pamant pe la mijlocul celui de-al doilea mileniu I.C.“ (I. Velikovsky, Lumi in Coliziune).

Situatia actuala:
a) Profesorul M. Brown (detalii interesante pe site-ul www.interstars.net, 21 Ianuarie 2007) a declarat ca planeta 2003 – EL – 61 poate fi atrasa de Neptun, transformandu-se intr-o cometa stralucitoare cum nu s-a mai vazut, aproape de 6.000 de ori mai stralucitoare decat cometa Halle Boop.

b) Eris se asteapta sa treaca intre Marte si Jupiter, puntul cel mai apropiat fata de Pamant va fi intre anii 2012 – 2014. Acesta este primul motiv pentru care NASA a lansat nava spatiala Dawn in data de 27 septembrie 2007, care va ajunge la destinatie, in Centura de Asteroizi, in 2011.
Explicatia logica a Incalzirii Terrei si a altor planete din sistemul nostru solar dovedeste ceea ce a I. Velikovsky, a scris in cartea sa in 1950: “Doua corpuri ceresti au fost atrase unul de celalalt. Masa interioara a Pamantului este impinsa la periferie. Miscarea de rotatie a Pamantului este perturbata, Pamantul incepe sa se incalzeasca“.

Pe data de 25 Aprilie 2007 s-a dat un comunicat oficial despre descoperirea planetei Gliese 581c, care este posibil sa fie asemeni Pamantului. De fapt este Steaua Intunecata, care orbiteaza in jurul planetei 581.



Fotografiile oferite de NASA sunt aproape identice cu coperta cartii Steaua Intunecata a lui Andy Lloyd’s.
In concluzie, este posibil sa demonstram existenta unui sistem stelar binar care face legatura dintre Statia/ Planeta Eris/ Nibiru ca un transportor intre sistemul nostru solar si sistemul Stelei Intunecate, intre civilizatia umana si Anunnaki/ civilizatia Elohim.

Sunt convins ca educatia psihica civilizatiei in legatura cu ceea ce va urma este in plina desfasurare. Cateva indicii:

1) Buncarele din Norvegia – (vezi Google si YouTube: O scrisoare de la un politician Norvegian in legatura cu 2012 "A letter from a Norwegian politician about 2012") In data de 26 Februarie 2008 a fost inaugurat oficial un depozit ce contine 100 de milioane de seminte pentru a proteja omenirea in caz de catastrofe.

Primul Ministru al Norvegiei, Jens Stoltenberg, deasemenea un ecologist de renume, Wangari Maathai (Kenya) – posesorul Premiului Nobel pt. Pace, Jose Manuel Barroso – Presedintele Comisiei Europene au luat parte la inaugurare.

Doua declaratii de la eveniment:
Jens Stoltenberg: “Diversitatile biologice sunt amenintate de catre fortele naturii si de actiunile oamenilor; acest buncar cu seminte este polita noastra de asigurare".Notati faptul ca premierul Norvegia a pus in fata "forte ale naturii".
Jose Manuel Barroso: “Speram si muncim pentru ce-i mai bun, dar trebuie sa fim pregatiti pentru ce-i mai rau.” Fara alte comentarii.

2) Buncarele de pe Luna. Oamenii de stiinta lucreaza la o adevarata "Arca a lui Noe" care va fi locata sub solul Lunii. Cladirea ar trebui sa contina informatii cu privire la DNA, embrioni, mostre de metale, rasaduri de plante si orice altceva ce tine de esenta vietii si a civilizatiei, asta in cazul in care vreun eveniment catastrofic ar avea loc pe Pamant si ar ameninta existenta omenirii. Detalii in: Telegraph, The Sun (10 Martie 2008).

3) In Februarie 2008, apare deasemenea stirea precum ca Sony Pictures acorda drepturile unui scenariu al regizorului Roland Emmerich. Titlul filmului este “2012” si v-a aparea pe ecrane in vara sau toamna lui 2009.

Titlul “2012” se refera la o data cand, in concordanta cu calendarul Mayas, lumea pe care asa cum o stim se v-a sfarsi.“Apocalipsa” lui Emmerichi descrie dezastrele ce vor urma, aprope similar cu filmul “The Day After Tommorow”, un succes al anului 2004. Premierea filmului a fost facuta in Mai 2004, la scurt timp dupa ce “The Observer”, a facut public un raport al Pentagonului ce continea detalii privind dramaticele schimbari climatice in Februarie 2004 (Google: The Observer Pentagon Climate).

Este de notat faptul ca premiera lui "2012" va fi exact in perioada in care planeta Eris/ Nibiru v-a putea fi vazuta pe cer stralucind ca un obiect rosu.




4) In data de 28 Februarie 2008, alta stire a facut inconjurul lumii. Titlul suna cam asa: “Astronimii Japonezi cred in existenta unei noi planete in sistemul nostru solar.” Cateva idei:

Cercetarile coordonate de catre profesorul japonez Tadashi Mukai si de cercetatorul american Patrick Lykawka vor fi publicate in Aprilie anul acesta in Jurnalul Astronomic editat de Societatea Americana de Astronimie.
“Exista o mare probabilitate sa fie o planeta inca necunoscuta....aflata la marginea sistemului nostru solar… cercetam acum in spatii pe care nu le-am mai cercetat pana acum, si imi place sa cred ca o vom putea vedea in urmatorii 5 sau 10 ani", spun cercetatorii.

Detalii pe Google: Earth Size Planet News National Geographic;
http://news.nationalgeographic.com/news/2008/03/080317-new-planet.html

Imaginea aratata de catre National Geographic este IDENTICA cu cea prezentata de NASA in data de 1 August 2005: Planeta Eris/ 2003 UB 313.

Calendarul Maya



O imensă piatră din America Mijlocie găzduieşte celebrul calendar Maya care cuprinde cicluri de 1.872.000 zile. De ce tocmai această cifră? Unităţile de măsură specifice civilizaţiei maya ne uşureaza calculul: o zi terestră este numită KIN; 20 de zile formează un UINAL; 18 asemenea "luni" formează 360 de zile, numit TUN; 20 asemenea "ani" (7.200 zile) formează un KATUN; 20 de katun-uri formează un BAKTUN, iar 13 baktun-uri întregesc acest ciclu de 1.872.000 de zile (aproximativ 5.125 ani).

Precesia echinocţiilor

Maurice Cotterell a descoperit că sunt necesare 1.366.040 zile pentru ca polii magnetici ai Soarelui să se inverseze. Inversarea polilor magnetici este de acum un fenomen acceptat şi întâlnit la toate corpurile astronomice (stele sau planete). Cotterell a calculat această perioadă folosindu-se de intersecţia orbitei soarelui la ecuator (26 zile) cu orbita sa la poli (37 de zile). Această descoperire a fost posibilă datorită măsurătorilor realizate de sateliţi.

Tot Cotterell a observat că cinci astfel de cicluri ale calendarului Maya formează aproape întreaga perioadă a precesiei echinocţiilor care este de 25.920 de ani (aprox). Mai târziu el a descoperit că cifra exactă a ciclului de inversare solară este amintită în scrierile vechi Mayaşe. Cum este posibil ca cele două măsuratori să fie identice? Civilizaţia Maya avea vaste cunoştinţe astronomice şi Soarele era punctul central în ştiinta lor.

De aceea, cercetările lui Cotterell nu sunt decât o re-descoperire, sau o confirmare a ceea ce mayaşii ştiau deja. Calendarul Maya ocupă aproximativ o cincime din ciclul de precesie a echinocţiilor; adică înmulţind 5.125 de ani cu 5 obţinem 25.625 ceea ce este foarte aproape de 25.920.

Cotterell a realizat un grafic al inversarii polilor magnetici ai soarelui compus din 781 de "unităţi" de timp cu o durată totală de 68.302 zile. A observat că în unităţile 19 şi 20 are loc o asemenea inversare. Ciclul de bază durează 1.366.040 de zile. Mayaşii ştiau că la durata ciclului de bază se pot adăuga una sau două unităţi de câte 260 de zile pentru a obţine ciclul complet de 1.366.560 de zile. Fiind atât de important, mayaşii au numit această unitate de 260 de zile, un TZOLKIN.

Cataclisme şi ere

Ciclul de precesie a echinoctiilor determină momentele în care au loc mari cataclisme pe Terra. Din fericire aceste cataclisme nu au dus la dispariţia vieţii pe această planetă. Civilizaţia Maya acordă o mare importanţă acestui ciclu şi este acum clar că scrierile lor ne avertizează că urmează o asemenea perioada "de trecere". Concluzia unanimă la care au ajuns majoritatea cercetătorilor acestui domeniu este că ultima zi care încheie actualul ciclu al calendarului Maya este 22 decembrie 2012.

Lucrarile lui John Major Jenkins publicate în "2012 - Cosmogeneza Maya" ne oferă cheia care a determinat ca ziua "Z" a calendarului Maya să fie 22.12.2012: în mişcarea de precesie, Pământul ajunge într-un punct de aliniere cu centrul galaxiei în anul 2012. Multe din miturile Mayaşe cuprind într-o formă artistică acest moment de "sincronizare" a Pământului cu centrul Galaxiei folosind simbolul renaşterii.

Renaşterea planetei

Edgar Cayce, celebrul medium care a uimit America prin mesajele sale, afirmă că Pământul va fi re-nascut. Sfârşitul anului 2012 pare să fie începutul noii vieşi pentru întreaga planetă care, în acest fel, primeşte un nou influx de energie din centrul galaxiei.

Tornade şi 2012


Clima este în curs de schimbare? Fără echivoc, răspunsul este da. O serie de observaţii tind să confirme această concluzie şi permit o mai bună înţelegere a rapidităţii acestor schimbări. Ca urmare a preocupărilor majore pentru schimbările climatice ce pot surveni în acest secol, climatologi din toate colţurile lumii emit scenarii de evoluţie a vremii şi climei.

România în faţa schimbărilor de climă

Când inundaţii - când secetă, iar peste toate acestea, fenomene meteorologice până acum inexistente în România. Şi vorbim aici în primul rând despre tornade. Moviliţa, Făcăieni - sunt două momente incredibile, teoretic imposibile în România, practic devastatoare. De ce au apărut? Specialiştii spun că din cauza schimbărilor semnificiative ale vremii. Meteorologii ne avertizează că, numai în ultimii ani, în ţara noastră, temperatura medie a crescut cu aproape un grad.

În noaptea dintre 12 şi 13 august 2002, un fenomen meteo fără precedent în ţara noastră a năruit localitatea Făcăieni din judeţul Ialomiţa. Despre vârtejul nimicitor s-a vorbit extrem de mult, iar denumirea lui a fost prilej de controverse.

Unii i-au spus tornadă din capul locului, alţii i-au contrazis explicând ca în România, o ţară cu climă temperat-continentală, aşa ceva nu este posibil. În mod obişnuit, tornadele se formează deasupra oceanelor după care se deplasează către ţărm unde mătură totul în cale.

Specialiştii au convenit în cele din urmă să-i spună furtună cu aspect de tornadă. Oricare i-ar fi numele, ceea ce a lăsat în urmă vârtejul a fost un coşmar. 3 morti, 18 raniti, 400 de case distruse, trafic feroviar şi rutier blocat. Un dezastru din care mulţi nu şi-au revenit nici astăzi.

În aceeaşi noapte de coşmar, câteva ore mai târziu, o furtună asemănătoare a izbit în altă parte. Comuna Ghindăreşti, judeţul Constanţa. În mai puţin de cinci minute au fost smulse acoperişurile a peste 30 de case, a fost afectată structura de rezistenţă a bisericii din sat. Una dintre turle a fost smulsă de vîntul puternic şi aruncată peste case. Comuna a rămas în beznă, fără legături telefonice şi fără apă potabilă. Bărcile de la malul Dunării zburau ca frunzele, iar apoi se zdrobeau de pământ. Cei peste trei mii de localnici lipoveni au fost îngroziţi.

Furtuna din localitatea Moviliţa (jud. Ialomiţa) a fost asemănătoare cu cea din Făcăieni, dar de o intensitate mai mică, a declarat directorul general al Administraţiei Naţionale de Metrologie, Ion Simion.

Cotidianul "India Daily" titra pe 17 mai 2005: începutul unui nou sezon de război prin manipularea mascată a climei. Birourile naţionale de climă ale diferitelor ţări au început să prezică taifunuri şi cicloane pe tot globul. Cu toate acestea, unii oameni de ştiinţă sunt convinşi că vor exista numeroase tentative mascate de manipulare a climei prin crearea de cicloane ca simple experimente climaterice în încercarea de a le controla artificial.

Cea mai modernă metodă de manipulare artificială a climei implică ionizarea "la comandă" a straturilor atmosferice aflate la o altitudine între 4500 şi 9000 de metri. Această "joacă" cu ionosfera planetei şi folosirea controlată a interacţiunilor dintre Soare şi Pământ poate creea efecte neprevăzute. Oamenii de ştiinţă au realizat că întreaga climă a planetei este determinată de radiaţia solară electromagnetică care ajunge pe Pământ.

Există anumite indicii care arată că radiaţiile expulzate în urma furtunilor solare sunt direct responsabile de schimbările climei planetare. Iar aceste furtuni solare sunt determinate de un nivel neobişnuit de mare al energiilor care sosesc în sistemul nostru solar provenind dintr-o anumită zonă a galaxiei. (Despre toate aceste interacţiuni, Active Information Media a publicat o serie de articole. Detalii în Centura fotonica.)

S-au realizat diferite modele pe calculator despre rolul şi comportamentul ionosferei care acţioneaza ca un filtru în calea radiaţiilor solare în drumul lor spre suprafaţa Pământului. Dacă există metode de a controla acest filtru, atunci aceste metode şi tehnologii devin adevărate "pârghii" pentru modificarea climei planetare. Acesta este rezultatul la care s-a ajuns folosind cercetarea computerizată. Controlul ionosferei permite modificarea climei. Iar rezultatele sunt magice.

Una dintre metodele de a controla ionosfera constă în a manipula artificial densitatea ionilor în această zonă atmosferică prin folosirea unor puternice transmiţătoare şi a unor întregi suprafeţe de teren "plantate" cu antene operând în gama de înaltă frecvenţă. Există suficiente informaţii publice pe această temă, atât pe internet cât şi în diverse jurnale de specialitate. Cel mai cunoscut mijloc de modificare climatică la nivel planetar este celebrul HAARP din Alaska.

Tendinţe recente arată că folosirea super-conductoarelor în sateliţii spaţiali este un alt mijloc de a genera fluxuri electromagnetice intense pentru a "bombarda" ionosfera cu scopul de a controla artificial clima.

Experţii declară că în acest sezon se vor folosi în repetate rânduri fluxuri electromagnetice puternice pentru a genera un comportament climatic mult mai violent decât până acum. Studii foarte recente, realizate în anumite ţări interesate de această temă, arată că folosirea unor fluxuri electromagnetice "inverse" poate neutraliza "bombardamentul" energetic destinat să modifice vremea. A început oare deja războiul nevăzut?

Din nou anul 2012

Conform unor cercetători care lucrează în echipă cu un grup de geofizicieni şi astrofizicieni în cadrul unei companii de cercetare din Hiderabad (India), Pământul şi Soarele vor trece printr-un proces de inversare a polilor magnetici în anul 2012. Această sincronizare de evenimente s-a mai petrecut cu miloane de ani în urmă, când au dispărut dinozaurii.

Inversarea polilor magnetici este un proces în care poziţia acestora se modifică gradual. În cadrul acestui proces, se ajunge la un moment dat în care câmpul magnetic al planetei are intensitate zero, ceea ce înseamnă că planeta nu mai are, în acel moment, câmp magnetic. Când acest moment coincide cu cel al fenomenului similar de pe Soare, apare o problemă majoră.

NASA a recunoscut public existenţa acestui fenomen, însă a căutat să reducă panica afirmând că Pamantul va avea totuşi un câmp magnetic, foarte slab şi instabil, dar nu zero.

Conform cercetătorilor de la Hiderabad, sincronizarea celor două fenomene de inversare a polilor magnetici (ai Pamantului şi ai Soarelui) poate determina, pe lângă disfuncţionalităţi în sistemele energetice şi electronice şi problemele deja cunoscute cu rătăcirea păsărilor şi animalelor migratoare, efecte cu mult mai periculoase.

Printre acestea amintim: sistemul imunitar al vieţuitoarelor se va slăbi semnificativ, crusta planetară va fi zguduită de vulcani, mişcări tectonice, cutremure şi alunecări de teren, magnetosfera planetară va fi slăbită şi va permite radiaţiei cosmice să pătrunda periculos de mult până la suprafaţa planetei cauzând cancer şi arsuri solare, iar campul gravitaţional terestru se va modifica într-un mod neprevăzut.

Pe de altă parte, s-au semnalat un număr mare de apariţii OZN în această perioadă care (se presupune că) ne observă şi ne studiază îndeaproape. Unii ufologi afirmă că prezenţa OZN-urilor este din ce în ce mai mare pe măsură ce ne apropiem de anul 2012. Alţii au prezis că va avea loc o neobişnuită "întâlnire" oficială în 2012. Detalii în India 2012.

Profeţii despre prezent

"Scoarţa pământului va lua foc, clima va suferi unele schimbări, cutremure simţitoare vor distruge multe dintre clădirile existente, uragane şi vânturi puternice, terestre şi maritime, vor nimici îndrăzneala oamenilor bazaţi numai pe aşa zisa putere a ştiinţei. Ingeniozitatea omenească pusă în slujba răului va face cunoscute lumii cele mai groaznice crime şi pământul va cunoaşte cele mai cumplite boli ce vor apare pentru a fi nimicită existenţa oamenilor răi sau perverşi."

Afirmaţiile de mai sus aparţin celebrului indian Sundar Singh care a vizitat România la începutul secolului trecut şi a făcut o serie de profeţii despre rolul ţării noastre în viitorul care începe acum. Deşi în perioada anterioară mulţi oameni se îndoiau de adevărul acestor predicţii, evenimentele actuale au adus din nou în atenţie discursul lui Sundar Singh despre România.

"Iată, după cum am văzut eu, aceste transformări vor veni peste voi şi vă vor lua prin surprindere chiar dacă veţi rămâne neclintiţi în încăpăţânarea voastră şi nu veţi ajunge să credeţi în DUMNEZEU" a mai spus Sundar Singh.

Vorbind despre încercările prin care noi trecem acum, el adăuga: "Sfârşitul acestor încercări va fi marcat de un dezastru planetar produs de cutremure, care va îngrozi aproape întreaga lume."

"America de Nord şi de Mijloc vor ajunge să fie în cea mai mare parte un gigantic cimitir. Aceasta se va întâmpla tocmai în ajunul unor imense planuri de dominaţie prin care se va urmări supremaţia întregii planete."

"Chiar dacă vă uimesc cele afirmate de mine, să nu mire pe nimeni ceea ce se va întâmpla, deoarece fiecare are ceea ce merită, în final dreptatea, adevărul şi lumina spirituală triumfând."

Schimbări planetare, escatologie şi 2012

Luând în considerare toate cutremurele devastatoare, activitatea vulcanică şi modificările climatice din ultima vreme, este greu să nu am gânduri apocaliptice şi să speculez că ne apropiem de sfârşitul timpului.

Este cel puţin interesant (dacă nu chiar uimitor) faptul că multe culturi au profeţii şi calendare care se focalizează pe epoca actuală. Profeţiile ne anunţă că aceste timpuri (în care noi trăim) excelează în schimbări spectaculoase şi transformări majore. Mai mult, se prezice chiar o scurtă perioadă de haos ce va preceda instalarea lumii noi.

Subiecte ca transformarea rapidă a biosferei, existenţa noosferei - un strat sferic compus din gândurile colective ce înconjoară planeta, sunt din ce în ce mai prezente în multe grupuri de discuţie, think-tank-uri şi forum-uri.

De ce anul 2012 este legat de sfârşitul lumii? Însuşi faptul că privim la acest moment ca la un "sfârsit" şi nu ca la un "început" nu se potriveste cu ceea ce se întâmplă. Există câteva mari linii de gândire care subliniază momentul de transformare radicală al anului 2012.

Mai întâi, este faptul că celebrul calendar maya indică al 13-lea baktun (unitate de măsură a timpului) ca sfârşit al unei ere; mai precis, solstiţiul de iarnă din 21 decembrie 2012. Acest baktun a început în 12 august 3114 i.C. iar durata lui este de o cincime din precesia echinocţiilor (o perioadă de 26.000 de ani). John Major Jenkins a descoperit că acest moment de sfârsit coincide cu alinierea cu centrul galactic. Deci, încheiem un ciclu de 26.000 de ani şi ne aliniem cu centrul galactic: este exact chemarea de deşteptare a umanităţii.

Apoi, avem descoperirea lui Terrence McKenna, numită "Unda timpului zero" (TimeWave Zero) care se bazează pe sistemul chinezesc I-Ching şi descrie grafic fluctuaţia dintre obişnuit şi noutate, care ne conduce tot spre această dată. Unda timpului zero are un maxim de noutate ce tinde spre infinit exact în momentul solstiţiului de iarnă din 2012. Cu alte cuvinte, complexitatea vieţii moderne apune în acel moment, iar umanitatea intră într-o nouă perioada de existenţă. Dar acestea nu sunt decât cele mai importante coincidenţe.

Avem confirmarea stiinţifică a faptului că anul 2012 va fi un an cu o foarte bogată activitate solară, unele previziuni afirmând chiar că soarele va trece şi el printr-o inversare a polilor magnetici (solari) tocmai din această cauză. Ca urmare, situaţia de pe Pământ va fi devastatoare. Gândiţi-vă ce ar însemna ruperea echilibrului dintre câmpul magnetic terestru (care acum dă semnele unei inversări magnetice evidente) şi cel solar!. Un lucru e sigur, anume acela că toată această bulversare a climatului terestru la care asistăm acum nu este numai rezultatul încălzirii globale (aşa cum nu mai osteneşte să strige mass-media oficială), ci şi al dezechilibrului magnetic planetar la care se adaugă cel al soarelui.

Deşi toate acestea sunt realităţi, tot ceea ce se promite nu iese din tiparele deznădejdii apocaliptice. În ciuda acestui curent general, există şi cercetători care afirmă că soarele emite de acum şi o energie care duce la accelerarea evoluţiei spirituale pe această planetă, la pregătirea noastră psiho-fiziologică pentru noile condiţii de viaţă. Evident, cercetătorii reducţionişti nu sunt de acord cu asta şi încearcă din răsputeri să ne convingă că apocalipsa e pe drum. Cred că cea mai bună atitudine este să rămânem deschişi şi plini de speranţă.

Majoritatea dintre noi nu ne dăm seama prea bine ce se întâmplă, iar toate aceste evenimente extraordinare nu fac decât să confirme şi să accentueze starea noastră de ne-înţelegere şi de ne-cunoaştere în care ne aflăm. Una dintre opţiunile care ne apar ca evidente, în acest caz, este teama cauzată de un posibil sfârşit apocaliptic. Într-adevăr, omul a fost învăţat să se teamă de ceea ce nu poate înţelege. Pe de altă parte, există acel curent de opinie care ne spune că "totul e sub control" şi "va fi bine". Aceste două extreme sunt răspunsul tipic la o astfel de situaţie pe care îl poate adopta umanitatea în stadiul actual, şi evidenţiază simplismul gândirii umane actuale care se dovedeşte, şi de această dată, inutil sau poate chiar contra-productiv.

Oricare ar fi faptele şi premisele de la care plecăm, oricât de extreme ar părea ele, trebuie să le analizăm detaşat şi "la rece", sădind în noi acea atitudine activă, de speranţă şi încredere, de optimism şi responsabilitate. Renunţând la clişeele noastre comportamentale străvechi care ne obligau să rămânem pasivi şi să "aşteptăm", vom adopta deschis modalitatea de a ne construi chiar noi destinul.

Trebuie să ne creem idealuri spirituale bazate pe încredere şi respect, pe iertare şi iubire. Trebuie să-i tratăm pe ceilalţi cu bunătatea pe care am vrea să o primim, pentru a crea astfel un câmp energetic pozitiv care să influenteze benefic cursul evenimentelor. În acest mod, ne asigurăm că suntem pregătiţi ca şi umanitate pentru orice evenimente care ar putea să apară. Dacă nimic negativ nu se va întâmpla, atunci vom fi şi mai bucuroşi că am scăpat de obiceiurile noastre rele care nu aduceau nimic bun.

Prezentul ne cheamă!

Jazz Rasool a prezentat la Conferinţa "Misterele" de la Marlborough evidenţa: în prezent asistăm la cel mai activ ciclu solar de când se cunoaşte, şi că acest ciclu se va încheia în 2012. El a amintit că această dată coincide cu "Sfârsitul Timpului" din celebrul calendar Maya şi cu Protocolul Kyoto (care este un tratat anti-poluare).

Pe de altă parte, frecvenţa de rezonanţă Schumann (proprie acestei planete) a crescut de la 7.83 Hz la 12 Hz (după cum afirmă unele surse), ceea ce l-a determinat pe Jazz să spună că aceşti factori vor "activa", întocmai ca un comutator, o mare parte din acele gene pe care specialiştii în inginerie genetică le numesc "gene de balast" pentru că nu le cunosc funcţionalitatea. Jazz numeşte aceste gene "ADN-ul speciei" şi odată funcţionale, vor duce la fenomene de telepatie în masă şi telekinezie. Aceasta va fi naşterea unei noi specii umane: Homo Spiritus.

Un alt participant la această conferinţă, Paul V., a sugerat că complexul militar-industrial american încearcă să contracareze aceste efecte benefice folosind celebrul HAARP (localizat în Alaska).

Cu mulţi ani în urmă, Alice Bailey a prezis aproape acelaşi lucru, ea numindu-l Marele Plan. Pe scurt, este vorba despre dezvoltarea sintezei subiective la nivelul întregii umanităţi şi a modului de comunicare preponderent telepatic, ce vor avea ca urmare transcenderea timpului ca energie limitatoare. În acest fel, fiecare fiinţă va cunoaşte adevarata semnificaţie a minţii umane şi o va putea folosi într-un mod superior (cunoaştem că în prezent omul foloseşte numai 8-10 % din capacităţile creierului). Acest pas va determina înţelegerea planului divin pentru care fiecare dintre noi am ales să ne naştem acum şi aici.

Previziuni de dincolo

Dannion Brinkley este un caz faimos pentru experienţele sale tip "dincolo de moarte". El a avut o moarte de 28 minute, descrisă pe larg în cartea "Salvat de Lumină". În 17 septembrie 1975, el vorbea la telefon în timpul unei furtuni. Un trăsnet a lovit linia telefonică, astfel că mii de volţi au ajuns în corpul lui. Inima s-a oprit şi a murit. El a înviat la morgă dupa 28 de minute, dar era îmbogăţit cu o experienţă incredibilă.

După ce a fost traversat de curentul electric, s-a trezit plutind deasupra corpului său, apoi a început să avanseze printr-un tunel în spirală către o lumină strălucitoare. Acolo a fost întâmpinat de o fiinţă luminoasă care radia iubire. Apoi şi-a re-trăit viaţa întocmai ca la cinematograf, s-a judecat singur pentru propriile greşeli, simţind toată durerea pe care el a provocat-o celorlalţi dar şi sentimentele pozitive pe care el le-a dăruit pe parcursul vieţii sale. El a fost dus apoi într-un oraş cristalin de lumină, în faţa a 13 fiinţe luminoase, câte una pentru fiecare zodie şi un conducător care prezida pe cei 12.

Fiecare dintre aceştia s-a apropiat de el cu câte un mic obiect, care semăna cu un televizor în miniatură. Au apărut scene din viitor, şi s-au mărit până când Dannion s-a regăsit în mijlocul lor. Au fost peste 300 de astfel de viziuni, iar 117 dintre ele se vor petrece până în 2012. Peste 100 dintre aceste evenimente deja s-au produs (accidentul de la Cernobâl, destrămarea URSS, războiul din Golf, etc). După ce a primit instrucţiuni pentru a construi centre speciale, Brinkley s-a întors în corpul fizic care între timp fusese dus la morgă. După dureri şi paralizie, el a descoperit că avea capacităţi telepatice şi de previziune.

În ceea ce priveşte anul 2012, Dannion a răspuns într-un interviu:
Întrebare: Cat de rău va fi, Dannion?
Răspuns: Sau cât de bine va fi! Cred că va fi foarte rău, geografic şi topografic, dar în sensul spiritual, conştiinţele oamenilor vor avea de câştigat enorm. Acest pământ se schimbă pentru că întregul univers se schimbă, mai ales între 2011 şi 2012, când vom fi martorii revenirii unui sistem de energii care au existat în trecut aici. Puteţi să-i spuneţi conştiinţă avansată spiritual, sau A Doua Venire, sau naşterea Erei Vărsătorului.

Jose Arguelles şi Drunvalo Melchisedek, doi faimoşi cercetători care au interpretat miturile şi descoperirile arheologice ale civilizaţiei Maya, sunt profund convinşi că anul 2012 este unul de referinţă. Atunci omenirea nu va mai avea nevoie de calendar, pentru că timpul, tehnologia şi sistemul monetar vor fi trancense graţie sincronizării galactice între planeta Pământ şi centrul galaxiei noastre.

Proiectul Montauk

Doi marinari americani au sărit de la bordul navei USS Eldridge în timpul Experimentului Philadelphia de pe 12 August 1943. Ei s-au trezit - nu în apele golfului - ci pe pământ, în Long Island, New York, pe 12 August 1983. Au călătorit astfel în timp până la momentul în care guvernul SUA făcea un experiment similar, numit Proiectul Montauk, datorită conexiunilor câmpurilor magnetice planetare care se repetă la fiecare 20 ani pe 12 August. Cercetătorii care au lucrat la acest proiect au reuşit să călătorească în timp printr-o buclă temporală existentă între datele celor două evenimente. Dar ei nu pot merge mai departe de 2012. Timpul se opreşte în 2012? Steven Gibbs spune că există o barieră dincolo de care călătorii în timp nu pot trece, însă au cercetat momentele premergătoare şi au descoperit că orice urmă de viaţă de pe această planetă dispăruse. Cu toate acestea, există şi alte opinii...

Bob Frisell spune în cartea sa că "nimic din această carte nu este adevărat, dar lucrurile sunt exact aşa (ca în carte)"; motivul pentru care ei nu au reuşit să treacă dincolo de 2012 este că ultimul experiment de călătorie în timp a fost făcut pe 2012 (sau va fi făcut) şi că toate experimentele sunt interconectate. Frisell spune că ei au putut să călătorească şi în trecut dar nu mai mult de 1 milion de ani, fiindcă aceasta este data primei călătorii temporale realizată de micii cenuşii (extratereştrii cu care guvernul SUA a făcut un pact ca urmare a evenimentului Roswell). Sursa lui Frisell este Drunvalo Melchizedek; totuşi, o persoană cu care el a stat de vorbă, ne oferă o versiune puţin diferită:

- Care este cea mai îndepărtată dată până la care a ajuns vreodată cineva care a călătorit în viitor?
- Anul zece mii.
- Deci totul este pus la punct (stabilit clar) până în anul 10.000?
- Da, însă este o "realitate" ca un vis. Nimeni nu a reuşit să atinga o realitate "concreta" dincolo de anul 2012. Acolo este un zid dincolo de care nu se află nimic.
- Profeţiile ne anunţă că atunci Pământul se va schimba.
- Curios, nu-i aşa?
- Care este prognoza ta pentru viitorul speciei umane?
- Va supravieţui.
- De ce s-a menţionat odată că anul 2011 a fost ultimul an în care ei au putut să "atingă" ceva real?
- În calendarul Maya se menţionează că în anul 2012 există un fel de barieră. Cei care au puteri paranormale sunt cu toţii de acord că în jurul acelei date există o bariera dincolo de care ei nu pot să treacă.
- Asta nu înseamna însă că dincolo de "zid" nu există nimic...
- Nu. Este doar "ascuns" vederii. Chiar şi maşinile timpului nu pot trece dincolo. Există o mulţime de oameni care sunt nerăbdători să afle dacă vor fi în stare să păstreze controlul asupra umanităţii dincolo de anul 2013.
- Se pare că există o trezire a conştiinţei oamenilor chiar în aceste momente, când începem să intrăm în a patra dimensiune.
- Corect. Există multe "semne" în privinţa asta.
- Mulţi oameni vorbesc despre faptul că ne îndreptăm către a patra dimensiune. Ce înseamnă asta?
- Pe scurt, este o nouă stare de rezonanţă. De asemenea se va conştientiza faptul că omul nu este separat de Creator. Este deci vorba despre acel spectru de frecvenţe pe care Creştinii îl numesc "a doua venire". Această "a doua venire" este de fapt o stare de a fi, nu o apariţie concretă în vederea stabilirii unei noi ordini de putere.
- Cand va fi aceasta realizată?
- Ei bine, entităţile de pe această planetă vor trebui să se orienteze decisiv cât mai repede în ceea ce priveşte răul sau binele, altfel le va fi foarte greu să se mai schimbe. Este vorba despre o decizie personală, între rău şi bine. În câteva cuvinte, a patra dimensiune este mult mai plină de viaţă. Entităţile trebuie încă să aibă grijă de vehiculele lor fizice (corpul fizic). Este de asemenea o lume în care compasiunea, înţelegerea şi iubirea sunt predominante. Intrarea în aceasta a patra dimensiune se va realiza între 2003 şi 2013.
- Este interesant că toate acele calcule din I-Ching arată că, dincolo de 2012, totul va fi schimbat.
- Da. Nimic nu va mai fi la fel pe Pământ. Scimbările au început chiar din aceste momente. Ceea ce vedem este, de fapt, moartea modului de viaţă specific celei de-a treia dimensiuni.

Un alt dialog menit să aducă clarificările necesare:

- Mulţi oameni cu puteri paranormale susţin că nu se poate vedea nimic dincolo de anul 2012. Este oare din cauză că noul timp este de o altă natură, de alt fel decât cel prezent?
- Aşa este. Şi asta datorită evenimentelor "fizice" (cosmice) din această perioadă.
- Deci, dacă cineva spune acum că nu poate vedea dincolo de 2012, asta se explică prin faptul că lumea de dincolo de 2012 nu a fost încă "concepută", sau că noi o "construim" chiar în aceste momente. Aceasta este natura noului timp. Dar oare suntem pregătiţi?

O anomalie majoră a mişcării de rotaţie a Pământului pune pe jar cercetătorii.

15 februarie 2006 - De patru săptămani Pământul se roteşte fără a mai avea excentricitatea binecunoscută de specialişti sub numele de Mişcarea Chandler. Oare planeta a ajuns la o răscruce în destinul său? De ce survine această oprire neanunţată a mişcării Chandler, care a fost constantă şi predictibilă timp de peste 100 de ani?

După cum se ştie, mişcarea Chandler este generată de atracţia diferenţială exercitată de Lună şi Soare asupra structurii neomogene a planetei. Această atracţie apare datorită faptului că orbitele acestor corpuri cereşti sunt în planuri diferite, având anumite unghiuri faţă de planul ecuatorial planetar. Astfel, Soarele şi Luna apar alternativ deasupra şi apoi sub planul ecuatorial. Din această cauză, o parte a planetei este forţată să se rotească puţin mai repede sau mai încet faţă de cealată parte, în funcţie de poziţiile Soarelui şi a Lunii, generând o mişcare de balans rotativ.

Mişcarea Chandler are o periodicitate de 7 ani în care s-au observat două extreme (un minim şi un maxim) la distanţă de 3,5 ani. Începând din octombrie 2005, planeta intra în faza de minim a mişcării Chandler ce trebuia să dureze 14 luni, acoperind întregul an 2006 şi puţin din 2007.

Însă din luna noiembrie 2005, punctul de referinţă al măsurării mişcării Chandler a început să descrie o traiectorie circulară din ce în ce mai strânsă, astfel încât pe 8 ianuarie 2006 a încetat în mod real orice schimbare a coordonatelor x şi y folosite pentru a determina modificarea zilnică a locaţiei axei de rotaţie a planetei.

Consultând arhivele ce conţin valorile măsurate ale acestei mişcări de-a lungul anilor, s-a constatat că aceasta este prima dată în istoria cunoscută a planetei când balansul axei de rotaţie a Pământului a încetat. Această anomalie durează deja de o lună şi continuă să sfideze legile pe care le-a respectat în ultimii 100 de ani. Planeta a ajuns într-un punct crucial în existenţa sa.

Este clar însă că această "pauză" nu va putea dura la nesfârşit. Realităţile cosmice şi geofizice ne fac să credem că acum se naşte o nouă mişcare Chandler, guvernată de alte legi şi probabil având alte caracteristici. Un ciclu cu totul nou.

Oprirea curentă este rezultatul clar al unor noi vectori care contracarează forţele cunoscute ale Lunii şi Soarelui, cel putin la nivelul local al acestei planete. Şi din moment ce mişcările orbitale nu s-au schimbat, nu ne rămâne decât să "suspectăm" că Pământul este cel care s-a schimbat. Ce reprezintă această schimbare?

Ar putea fi două cauze. Sau chiar mai multe. Una dintre acestea se află în Oceanul Indian. Ca urmare a imensei rupturi din zona Sumatra apărută la sfârşitul lunii decembrie 2004 (odată cu celebrul Tsunami) au existat sute de cutremure cu magnitudine peste 6 grade Richter în acea zonă, într-un interval de numai câteva săptămâni. Plăcile tectonice concurente au rupt echilibrul fragil în care se aflau. Este clar că poziţia locală a acestora s-a modificat, ducând la apariţia unor noi vectori generaţi de mişcarea de rotaţie a Pământului, afectând în acest fel balansul Chandler.

O altă posibilă cauză este inversarea polilor magnetici ai Pământului. Polul Nord magnetic se apropie de punctul de nord al axei de rotaţie cu o viteză de 40 km pe an, conform unor măsurători de ultimă oră realizare de specialiştii canadieni. Această tendinţă a început încă din 1930, viteza crescând progresiv. Ne putem aştepta deci ca această viteză să crească în continuare.

Probabil că aceşti doi factori au un cuvânt de spus în oprirea mişcării Chandler, însă poate mai există şi alţii.

Situaţia prezentă este alarmantă, pentru că nu ştim la ce ne putem aştepta. Se poate presupune că urmează o nouă fază în această "piesă de teatru" pe care ne-o prezintă planeta. Probabil că va începe o nouă mişcare Chandler care va tinde să se stabilizeze. Nu ştim însă cât timp va dura această fază intermediară, şi nici ce implicaţii va avea asupra noastră.

În orice caz, putem avea în faţa noastră evidenţa profeţiei celebrului Edgar Cayce despre inversarea polilor. În anii 1930, el a afirmat că va avea loc o inversare a polilor şi un nou ciclu va începe odată cu intrarea în noul mileniu, ce poate culmina cu evenimente catastrofice pe întreaga planetă.

Se pare că ne aflăm chiar în "miezul" profeţiei, în plină desfăşurare a ei. Pentru că această oprire a mişcării Chandler nu are cum să fie definitivă, urmează deci să apară o încercare a planetei de a-şi regăsi balansul pierdut momentan. Probabil că perioada care vine se va întinde pe mai mulţi ani. Stabilizarea balansului planetar va fi însă precedată de încercări mai mult sau mai puţin "disperate" cauzate de acumularea tensiunilor interne în structura planetei. Eliberarea acestor tensiuni şi canalizarea lor spre refacerea mişcării Chandler este posibil să se facă violent.

Specialiştii care au cercetat arhivele valorilor balansului planetar au constatat că Pământul a avut o manifestare din ce în ce mai zbuciumată (din acest punct de vedere) la fiecare trecere a graficului de balans prin zona Groenlandei - Atlanticul de Nord. Cei care susţin profeţiile lui Edgar Cayce au un argument în plus acum, că s-a descoperit această zonă specială care "alimentează" balansul cu o instabilitate din ce în ce mai mare, ajungându-se în acest moment la o ieşire completă din ritmul binecunoscut de 100 de ani încoace.

Ce înseamnă toate acestea?

Mai mulţi clarvăzători afirmă că toate aceste schimbări abrupte care au apărut în ultima vreme sunt dovada clară că Pământul se schimbă. Caracteristicile mişcării de balans, aşa cum au fost ele cunoscute până acum, au început deja să se schimbe. Toate energiile care s-au adunat până acum în tensiunile interne planetare, încep să se manifeste vizibil. Consecinţele acestor schimbări vor apare în cateva luni. Dacă vor fi dezastruoase sau nu, încă nu se poate spune.


Ce putem face?

Dacă privim lucrurile strict din punct de vedere materialist, s-ar putea spune că nu ne rămâne decât să aşteptăm. Nu sunt de acord. Putem face ceva, acţionând pentru ca aceste schimbări iminente să se facă gradual, fără violenţă.

Putem determina viitorul

Una dintre cele mai mari temeri ale oamenilor este teama de viitor. Mai ales când acesta poate fi nefavorabil, cum este în cazul acesta. Există însă o descoperire uluitoare, prea puţin mediatizată, şi care ne poate face responsabili pentru viitorul noastru. Pentru ca îl putem schimba.

Apollo 13 a intrat în istorie ca misiunea cea mai dificilă a NASA. Celebra fraza "Houston, avem o problemă", rostită de cosmonauţii din staţie, a rămas în istorie. Pierderea controlului asupra modulului punea în pericol succesul misiunii şi exista riscul ca acesta să aterizeze pe sol, făcându-se praf şi omorând pe cei trei cosmonauţi.

Salvarea a venit prin rugăciune. Milioane de oameni şi-au îndreptat ochii către Dumnezeu şi s-au rugat (în tăcere sau cu voce tare) cu speranţa că cei trei astronauţi se vor întoarce teferi acasă. Chiar Senatul S.U.A. a adoptat o rezoluţie în privinţa rugăciunii. Întreaga planetă s-a rugat. Rezultatul a fost cel scontat, Apollo 13 reuşind să amerizeze în oceanul Pacific, iar cei trei americani au fost astfel salvaţi. Nimic în afara rugăciunii nu poate explica schimbarea de traiectorie a modulului american.

Similar, preconizatele evenimente generate de re-balansarea planetei pot să nu fie în mod necesar violente. Puterea rugăciunii sincronizate a milioane de oameni, a întregii planete, poate determina o manifestare graduală, liniştită a acestei noi echilibrări. Stă în puterea noastră. Noi suntem singurii responsabili de viitorul pe care-l vom trăi. Suntem pregătiţi?

"Inversarea polilor ar putea duce la căderea reţelelor de distribuţie a electricităţii, mărirea găurilor de ozon din atmosferă, extinderea aurorelor polare până la ecuator şi chiar derutarea păsărilor migratoare şi a altor animale care se bazează pe liniile magnetice planetare pentru a-şi găsi drumul." New York Times, 13 iunie 2004

Semne ale unei inversări a polilor magnetici ai planetei


Iată o reprezentare grafică a câmpului magnetic planetar preluat de la IGRF2000: culorile roşu, portocaliu şi galben indică un câmp magnetic slab, sub nivelul mediu (normal) de culoare verde, iar nuanţele de albastru până la negru indică o intensificare a câmpului magnetic în regiunile respective, cu valori peste cele normale. Cea mai pronunţată "groapă" de câmp magnetic este în regiunile Americii de Sud, Atlanticului de Sud şi a Africii de Sud. Imaginea a fost produsă după măsurătorile câmpului geomagnetic terestru furnizate de satelitul olandez Orsted.

În ultimile mii de ani, liniile de câmp magnetic terestru ieseau din polul sud şi intrau prin polul nord. Acesta este un aşa-numit dipol magnetic. Oamenii de ştiinţă urmăresc cu stupoare cum acest câmp magnetic care a fost stabil până acum, începe să se schimbe. Este vorba de cea mai mare slăbire a acestui câmp magnetic din istoria recentă a planetei. Geofizicianul francez Gauthier Hulot afirmă că acest câmp magnetic din Atlanticul de Sud şi America de Sud este cu 30% mai slab decât în restul planetei. Deja numeroşi sateliţi care au trecut pe deasupra acestei zone au suferit dereglări electronice pentru că particulele vântului solar pot pătrunde mai uşor în stratosfera planetei datorită câmpului magnetic slab. S-a observat că în ultimul secol slăbirea câmpului magnetic a fost de 10 - 15 % dar în ultimii ani aceasta s-a accelerat provocând un nou curent de opinie printre cercetători: suntem martorii unei iminente inversări a polilor?

În urma cu 16 ani, unul dintre cercetători a început simulari pe calculator ale câmpului magnetic terestru în timp ce lucra la Centrul Laboratorului Naţional Los Alamos din SUA. Acum, dr. Gary Glatzmaier, profesor de Fizica Pământului la Universitatea California din Santa Cruz, afirmă că simulările lui arată că miezul metalic lichid al planetei se mişca continuu, pentru a se putea răci. Aceste mişcări generează câmpul magnetic terestru. Dar miezul se mişca chiar şi in direcţii opuse celor normale generând curenţi magnetici ce se opun câmpului "majoritar" care cresc în intensitate şi ajung chiar să îl depăşească, ducând în cele din urmă la o inversare a polilor magnetici ai planetei. Această inversare este totdeauna precedată de o slăbire a câmpului magnetic. După recente măsurători geologice, astfel de inversări magnetice planetare apar periodic, iar după calculele de rigoare în aceşti ani urmează o astfel de schimbare.

Gary Glatzmaier spune că intensitatea câmpului magnetic al planetei scade destul de rapid iar o mulţime de cercetători arată că urmează o nouă inversare a polilor. Aceasta se întamplă la fiecare 13.000 de ani, după ultimile măsurători. Cea mai recentă inversare detectată în straturile geologice este de aproape 13.000 de ani. Deci ne putem aştepta ca în anii ce urmează să fim martorii unei noi inversari a polilor!

Sateliţii de deasupra Atlanticului de Sud deja au avut probleme

Pentru sateliţii care se afla deasupra atmosferei, câmpul magnetic planetar este singurul scut protector împotriva particulelor aduse de vântul solar. De aceea aparatele se defectează cand trec printr-un câmp magnetic slab.

În luna iunie 2004, Agenţia Spaţială Europeana (ESA) a confirmat alocarea de fonduri pentru 3 sateliţi cu numele SWARM care vor fi lansaţi în 2009 pentru a măsura mai exact schimbările câmpului magnetic terestru.

Într-un interviu publicat în New York Times, dr. Gaulthier Hulot, care participă la programul ESA, declară: "Vrem să vedem cum vor evolua lucrurile în viitorul apropiat, aşa cum meteorologii fac prognoza vremii. Sunt sigur că vom putea realiză aceste predicţii."

Semne ale unei noi inversari a polilor sunt din ce în ce mai evidente: acum anomalia magnetică s-a extins şi în zona Africii de Sud, după cum afirma dr. Pieter Kotze, şeful Grupului de Geomagnetism de la Observatorul Magnetic Hermanus de la Capul Sud.

Alte simptome ale unei iminente inversări a polilor ar putea fi extinderea aurorei polare care de obicei se observă numai la Polul Sud, aceasta urmând s1a se extindă şi deasupra Atlanticului de Sud pe măsură ce câmpul magnetic se va slăbi şi mai mult.

Slăbirea extremă a magnetosferei planetare ce apare înaintea unei inversari a polilor poate duce la intensificarea cazurilor de cancer datorită radiaţiei cosmice ce va putea astfel ajunge până la suprafaţa Terrei.

Porumbei şi pelicani dezorientaţi

Mii de porumbei au dispărut în Suedia, folosiţi ca porumbei "de curse". Deşi experţi în ghidare pe baza liniilor de câmp magnetic, acum s-au dezorientat. În SUA s-a pierdut o întreagă specie de pelicani în Idaho iar în California de nord au dispărut vestiţii pelicani bruni. În Carolina de Sud egretele zboară dezorientate de la est la vest (în loc să zboare de la nord la sud).

Majoritatea porumbeilor trimişi la Atena pentru a marca deschiderea Jocurilor Olimpice nu s-au mai întors acasă. Columbofilii arădeni spun că şansele ca voiajorii să se întoarcă sunt mici, în condiţiile în care drumul de la Atena la Arad trebuia să fie parcurs în maxim 24 de ore. Dintre cei 850 de porumbei care au luat zborul de la Atena spre România, în Arad s-au mai întors doar 50. Arădeanul Adrian Lupulescu a participat la competiţie cu 60 de exemplare dintre care doar cinci s-au mai întors acasă. Potrivit preşedintelui Asociaţiei Columbofililor Arădeni, Radu Dragan, primii porumbei trebuiau să ajung1a la Arad după 12 ore.

"Am mai participat la concursuri de acest gen, însă nu s-a mai întâmplat ca porumbeii să se rătăcească.", a precizat Radu Drăgan. Din informaţiile deţinute de crescătorii arădeni de porumbei, omologii lor maghiari se confruntă cu aceleaşi probleme, din 1500 de porumbei trimişi la Atena din Ungaria, doar 40 întorcându-se acasă.

Timp de sute de ani, Dakota de Nord îşi primea pelicanii în parcul special din zona centrală. Giganticele păsări, adevăraţi acrobaţi aerieni, nu au mai aparut de această dată. Cuiburile lor sunt goale. Cele aproape 28.000 de păsări s-au rătăcit.

Schimbari planetare

Atmosferele planetelor sistemului nostru solar sunt în plină schimbare, declară dr. Dmitriev, cercetător rus. De exemplu, atmosfera lui Marte creşte destul de rapid. Proba Mars Observer şi-a pierdut una din oglinzile sale în 1997 cînd a trecut prin atmosfera lui Marte, ceea ce a dus la prăbuşirea sa, pentru că atmosfera era de două ori mai densă decât se calculase.

Luna începe să-si "fabrice" atmosfera proprie care acum se întinde pe o distanţă de 6.000 de km fiind compusă din Natrium, declară dr. Dmitriev.

Atmosfera Pământului se schimba şi ea, în straturile superioare formându-se un nou gaz HO care până acum nu exista acolo. Nu este în legătură nici cu încălzirea globală, nici cu emisiile de freon, nici cu nimic altceva. Pur şi simplu acolo se întamplă ceva.

Câmpurile magnetice şi intensitatea luminoasă a planetelor se schimba. Venus, de exemplu, ne arată o creştere marcantă de intensitate luminoasă.

Jupiter suferă o schimbare energetică atât de puternică încât s-a format un tub de radiaţie ionizantă între planetă şi una din lunile sale, Io. Acest tub se poate chiar vedea în fotografiile recente.

Câmpul magnetic al lui Jupiter a crescut de mai mult de două ori în intensitate. Uranus se schimbă şi el. Neptun îşi intensifică şi el câmpul magnetic. Aceste planete devin din ce în ce mai strălucitoare iar câmpul lor magnetic se intensifică.

Se pare că Uranus şi Neptun au suferit recente inversări de poli. Când proba Voyager 2 a trecut pe lângă Uranus şi Neptun, polii nord şi sud magnetici erau deplasaţi faţă de polii geografici cu 50 de grade respectiv 40 de grade.

Activitatea vulcanică a crescut pe Terra cu 500 % din 1875 si cu 400 % din 1973, susţine Michael Mandeville. Iar dr. Dmitriev a calculat că dezastrele naturale survenite între 1963 şi 1993 au crescut cu 410 %.

Câmpul magnetic al Soarelui a crescut cu 230 % din 1901, afirmă dr. Mike Lockwood (Laboratoarele Naţionale Rutherford Appleton) din California.

Mai mult decât schimbări

La Academia Naţională de Ştiinte din Siberia, la Novosibirsk, s-au făcut cercetări care au demonstrat că singura explicaţie pentru aceste schimbări multiple din sistemul nostru solar este că întregul Sistem Solar a intrat într-o zonă cosmică unde energia este diferită de ceea ce era până acum, este mult mai intensă.

Plasma strălucitoare de la marginea Sistemului Solar a crescut recent de 10 ori în intensitate. Soarele are un câmp magnetic care înglobează întregul sistem solar cu planetele sale. Aceasta este heliosfera care este de forma unei picături, cu alungirea ascuţită în direcţia opusa sensului de mişcare al sistemului.

Cercetătorii ruşi au studiat partea frontală a heliosferei şi au observat acolo plasmă strălucitoare. Este ca şi cum întreg sistemul solar a intrat într-o zonă cu energie mult mai înaltă (centura fotonică).

Această energie "aprinde" plasma heliosferei în partea frontală care devine astfel mai luminoasă, mai strălucitoare. Această energie pătrunde apoi în Soare care o va răspândi în întreg sistemul solar, saturând spaţiul interplanetar si determinând creşterea vitezei vântului solar, astfel că toate planetele primesc un "supliment" de energie.

Este o energie conştientă care schimbă modul de funcţionare al planetei, chiar şi viaţa de pe ea. Pentru că aşa-numitele gene "de balast" din genomul uman se dovedesc a fi adevărate chei pentru evoluţia omului având ca declanşator această energie nouă. Încep să apară tot mai mulţi copii cu uluitoare puteri paranormale, cu o conştiinţă şi maturitate superioară părinţilor.

Toate aceste schimbări simultane, care au loc la toate nivelele vieţii planetare, duc la o ascensiune generală. O evoluţie a întregii planete, a întregului Sistem Solar.

S-au semnalat un numar din ce in ce mai mare de aparitii OZN in zonele muntoase din Himalaya (India, Nepal si Tibet) incepand din anul 1998 cand India a facut primul test nuclear. Activitatea militara indiana si chineza la granita comuna s-a intensificat. Cotidianul India Daily consacra aproape saptamanal un articol despre aceasta tema, incepand cu luna octombrie 2004. Ce se intampla acolo?

Conform unor cercetatori de la Observatorul Geologic Indian, de 2 ani, o anumita zona de circa 100 Kmp este vizitata regulat de OZN-uri si ciudate fiinte umane. In nordul zonei Himachal Pradesh s-au observat nenumarate aparitii OZN. Localnicii afirma ca "ei" vor ateriza in aceste locuri in urmatorii 7 ani. Unii cercetatori OZN declara ca in anul 2012 se va stabili un contact oficial public intre oameni si "ei". Oare sa fie acestea etapele preliminare aterizarii acestor fiinte pe Pamant, asa cum a fost prezis in secretele profetii ale civilizatiei Maya?

In noiembrie 2004 acelasi cotidian indian confirma trimiterea unei echipe a Organizatiei de Cercetari Spatiale Indiene (OCSI) in muntii Himalaya pentru a pregati un teren de aterizare a OZN-urilor si care va trebui sa fie gata pana in anul 2012. Mai mult, s-a raportat ca Administratia Spatiala Chineza face pregatiri asemanatoare, de partea cealalta a granitei.

Cerul indian a devenit scena a numeroase aparitii OZN in aceste zile. Oficiali ai OCSI au declarat, sub protectia anonimatului, ca au inceput anumite activitati pe aceasta tema. Multi dintre ei sugereaza ca in anul 2012 vor ateriza in sase tari de pe toate continentele, iar India este una dintre ele. OZN-urile au doar activitati de cercetare a unui posibil contact cu Guvernul Indian si Armata. In prezent, India beneficiaza de suport pentru a invata cum sa administreze energia nucleara, tehnologia spatiala si alte tehnologii avansate.

De asemenea, se pare ca si China este printre cele sase tari alese.

Cercetatorii indieni lucreaza in prezent la re-descoperirea vechilor tehnologii mentionate in popularele legende indiene Mahabharata si Ramayana. Este vorba despre dispozitive antigravitationale. In orasul Dighi din Puna, care concentreaza "crema" cercetatorilor si inginerilor in domeniul apararii, au aparut evidente legate de anul 2012. Intrebati despre recentele evenimente in legatura cu OZN-urile, cercetatorii militari au declarat ca "nu pot vorbi inainte de 2012" sau ca "nu stiu nimic".

Cotidianul India Daily afirma ca si Chinei i s-a spus sa renunte la orice misiune spatiala cu personal uman care depaseste altitudinea de 160 Km, pana in anul 2012. In alt articol, cotidianul arata ca antigravitatia si alte tehnologii spatiale sunt ofertele acelorasi ocupanti OZN care, conform psihologului si cercetatorului OZN Richard Boylan, se afla in spatele recentelor tratative de pace intre India si Pakistan. Mai mult, India a declarat oficial ca va renunta la avioanele MIG pana in anul 2012.

Un baietel din Nepal a desenat un OZN pe care l-a vazut impreuna cu ceilalti copii cand se jucau pe iarba. El spune ca aceste vehicule nu fac deloc zgomot, pot decola vertical si plutesc in aer. De asemenea, pot disparea brusc. Un calugar tibetan declara ca nenumaratele aparitii OZN au inceput in 1998 cand s-a realizat primul test nuclear indian, si ca numarul acestor aparitii s-a marit in fiecare zi.

Recent, in partea chineza a zonei Himalayene s-a construit un lac artificial, foarte aproape de granita cu India. Desi lacul punea in pericol satele indiene din zona datorita unei posibile revarsari, nici India si nici China nu au comentat. Brusc, localnicii indieni si chinezi spun ca lacul a disparut. Ce s-a intamplat, de fapt? Cum a aparut si cum a disparut un lac artificial de o asemenea marime? Oficialii chinezi, ca si cei indieni, nu au fost niciodata ingrijorati de acest lac. De ce? Localnicii din acea zona declara ca aproape tot timpul sunt vazute numeroase OZN-uri, mai mari sau mai mici. Militarii chinezi si indieni le spun localnicilor ca acestea sunt vehicule de spionaj!

Se pare ca India are de castigat de pe urma acestor vizite ale OZN-urilor. Un cercetator de la OCSI a vorbit despre cel mai avansat proiect secret de sistem de propulsie cu antigravitatie si despre faptul ca unii cercetatori studiaza deja aceasta tehnologie avansata si o fac intr-o forma "impachetata". Cand a fost intrebat ce inseamna termenul "impachetata", el a raspuns ca este vorba de tehnologie pregatita si destinata utilizarii directe, fara a mai fi nevoie de etapa premergatoare de "inventare". In plus, personal din Fortele Aeriene Indiene indica anumite proiecte interesante ale Hindustan Aeronautics Limited (cea mai mare organizatie indiana pentru cercetare, dezvoltare si productie aviatica). Trei dintre aceste proiecte au ca scop propulsia antigravitationala si sisteme de reducere a greutatii navelor. De asemenea, proiectul de invizibilitate este si el interesant. Inginerii si tehnicienii OCSI sunt vazuti in diferite zone din Himalaya si langa granita chineza. De remarcat ca si organizatia spatiala chineza ASC realizeaza activitati similare, de cealalta parte a granitei.

Cercetarile in domeniul antigravitational sunt acum in plina desfasurare in India, si deja au fost amintite nenumarate posibile aplicatii civile pentru a usura viata pe Pamant. India probabil ca va anunta descoperirea ca parte a unei serii de inovatii publice. Dar este insa evident ca aplicatiile militare ale antigravitatiei pot face ca avioanele si rachetele conventionale sa devina inutile, "peste noapte". Oare complexul militaro-industrial nu are nimic de zis? Oare cei care au astazi puterea vor permite sa le scape printre degete? Dar de ce tot acest secret pana in anul 2012? Ce se va intampla in 2012?

Din motive obscure, China amana orice expeditie lunara cu personal uman! La Beijing, in cercurile interne guvernamentale se afirma ca si Chinei i s-a spus sa abandoneze orice proiect de expeditie umana spatiala la altitudine mai mare de 160 Km, pana in 2012. Sa reamintim aici ca atat SUA cat si Rusia au renuntat, pentru moment, la intentiile lor de a trimite oameni pe Luna. De ce oare aceasta retinere, daca tot s-au laudat ca au facut-o deja cu mult timp in urma?

Kongka La este intrarea in Himalaya si se afla in regiunea disputata de la granita India - China din zona Ladakh. Partea nord-vestica ocupata de China se numeste Aksai Chin, iar cea din sud-vest aflata in administrarea Indiei se numeste Ladakh. Aceasta este regiunea in care s-au dat lupte grele intre India si China in 1962. Zona este foarte greu accesibila si s-a stabilit un acord bilateral ca niciuna dintre parti sa nu patruleze in zona. Conform turistilor, calugarilor budisti si localnicilor din Ladakh, Armata Indiana si militarii Chinezi mentin linia de control. Dar aici se intampla ceva mult mai serios.

In aceste zone au fost vazute numeroase OZN-uri venind din pamant. Da, din sol! Se pare ca guvernele indian si chinez cunosc acest lucru foarte bine.


Puzderie de OZN-uri in India"

Recent, cativa pelerini hindusi care se indreptau spre muntele Kailasa dinspre vest, au zarit lumini ciudate pe cer. Ghizii locali de pe teritoriul chinez le-au spus ca nu e o noutate. Aceste OZN-uri silentioase de forma triunghiulara au aparut din pamant si s-au ridicat vertical. Unii dintre pelerini care doreau sa se apropie de zona respectiva au fost intorsi din drum de garzile chineze. Dupa ce au ocolit zona au incercat sa intre dinspre partea indiana, insa si acolo au fost opriti de granicerii indieni, in ciuda permisului special ce le dadea cale libera de circulatie intre cele doua tari. Personalul indian de la granita le-a spus ca au ordin ca sa nu lase pe nimeni in jurul zonei de interes si ca este adevarat ca au fost vazute ciudate obiecte luminoase venind de sub pamant. Fortele de Operatii Speciale Indiene si agentiile de informatii indiene sunt la comanda tuturor trupelor militare din zona.

Localnicii nu inteleg de ce oficialii le spun sa-si tina gura cand vine vorba de situatia speciala din zona. In definitiv, aparitiile OZN sunt cunoscute si foarte dese. Ei cred ca guvernul indian si cel chinez ascund aceste adevaruri din anumite motive obscure. In aceasta regiune placa continentala eurasiana si cea indiana se suprapun creind astfel inaltii munti Himalaya. Aceasta este una dintre putinele zone de pe Pamant in care grosimea crustei planetare este dubla fata de celelalte zone. Aici ar fi un loc perfect pentru baze subterane imense.

Recent, atat India cat si China s-au hotarat sa rezolve definitiv disputele despre granita comuna. Zona Aksai Chin este inca neclara. Dar curios, guvernele sunt indiferente fata de aceasta zona.

S-a desfasurat un concurs de desen in scolile din aceasta zona. Majoritatea dintre copii au desenat obiecte ciudate pe cer sau altele venind din pamant. Multi dintre ei stiu si cand sa le caute cu privirea!




Un reporter din New Delhi, Subhra Jain, declara ca are informatii despre vizite ale altor fiinte umane (extraterestre?) in India, si ca in aceste zile multe dintre super-puterile lumii au fost contactate deja, iar India nu face exceptie. Modul lor de contact este prin intermediul radarelor militare. Recentul contact cu ei s-a realizat in partea indiana a muntilor Himalaya si regiunea Ladakh. Ei vor ca India sa invete legile Universului multidimensional.

Organizatia de Cercetare Spatiala Indiana (OCSI) planuieste o misiune pe Luna si una pe Marte, ambele fara personal uman. In aceasta directie, "ei" i-au sfatuit pe cercetatorii indieni ce sa faca si ce sa nu faca, pentru a avea succes.

Pe de alta parte, un pilot indian recent retras din Fortele Aeriene Indiene a vorbit in fata studentilor. Despre ce? Despre bazele de aterizare pentru OZN-uri din regiunea Ladakh. A inceput prin a spune ca o noua tehnologie este pe cale sa fie folosita si ca se fac importante descoperiri in domeniul aerospatial. Studentii au inceput sa-l intrebe despre aceste noi tehnologii si de unde vin ele, mai mult in gluma! In acel moment el a inceput sa descrie cu lux de amanunte baza subterana.

Ladakh este o zona unica in lume, flancata de doua lanturi muntoase imense - Himalaya si Karakorum. Temperaturile nu depasesc 27 de grade vara, insa iarna scad deseori sub -20 grade. La o asemenea altitudine (intre 3000 m si 7500 m) patura de aer este foarte subtire. Se spune ca numai in Ladakh poti avea arsuri solare pe piele si - in acelasi timp - degeraturi la picioare.


Intr-o conferinta de presa, ministerul Petrolului din India a fost intrebat despre pretul petrolului si a raspuns ca India dezvolta in prezent surse alternative de energie folosind tehnologii avansate. Intrebat in continuare despre aceste tehnologii, purtatorul de cuvant a incheiat conferinta in mod subit declarand ca acestea sunt informatii secrete. Sa fie vorba oare despre noile tehnologii facute cadou de OZN-uri?

Guvernul Indian s-a hotarat sa cheltuiasca sume exorbitante de bani pentru a dezvolta infrastructura de drumuri din Kasmir si Ladakh. India dispune de fondurile necesare datorita masivelor investitii straine din partea Americii, Europei si a Japoniei. Cele doua regiuni indiene nu au potential economic ridicat, deci demersul Indiei este, probabil, de alta natura: realizarea unui transport fluent cu regiunea Ladakh.

Conform unor zvonuri din New Delhi, OZN-urile au realizat deja un contact formal cu Guvernul Indian. La inceput, guvernul a ramas fara replica, nestiind cum sa reactioneze. Insa lucrurile s-au linistit de indata ce au inteles ca acesti extraterestri sunt prietenosi (spre deosebire de cei numiti "micii cenusii" care au luat legatura cu complexul militaro-industrial american).

Localnicii din regiunile muntilor Himalaya au afirmat recent ca in zona exista ciudate semnale radio si microunde. Transmisiile sunt mai intense in zona Kailasa, renumita la hindusi de mii de ani ca fiind deschiderea catre paradis si casa zeului Shiva. Atat turistii cat si pelerinii confirma realitatea acestor semnale ciudate, insa nimeni nu stie de unde vin. Regiunea este de o frumusete rar intalnita, iar China elibereaza permise speciale pelerinilor hindusi sau turistilor occidentali pentru a o vizita. Cativa cercetatori au vizitat zona in decembrie 2004 si au descoperit si ei ciudatele semnale.

Nu ar exista nici-un motiv pentru ca zona sa fie monitorizata prin satelit. Exista voci care spun ca aceste semnale ciudate au fost observate datorita noilor radio-receptoare avansate. Unii spun ca semnalele vin de sub lacul din Kailasa, altii ca vin din cer. Frumusetea naturii este atat de mare incat foarte multi se intorc aici in ciuda lipsei de oxigen si a frigului avansat. In afara de regiunile Arctice si Antarctice, aceasta este probabil cea mai rece zona de pe planeta, iar in mijlocul ei se afla un lac cu apa curata ca de cristal, inghetat in majoritatea anului.

In ianuarie 2005, la granita cu Nepalul, in statul indian Bihar, turistii care se intorceau din Nepal vorbeau despre prabusirea unui OZN in Nepal. Zvonul s-a raspandit si in Katmandu (capitala Nepalului). Locul prabusirii este la granita dintre Nepal si China, aproape de muntele Everest si total inaccesibil. S-au semnalat activitati neobisnuite si cateva cutremure in regiunile Himalayene la granita Indiei cu Nepalul. Sa fie oare in legatura cu recentul cutremur devastator din Sud-Estul Asiei?




Dupa cum am aratat deja, cutremurul din Sud-Estul Asiei din decembrie 2004 (care a facut ravagii datorita valurilor imense tsunami) a fost un Cutremur artificial. Singura tara care a refuzat oferta de ajutor a SUA a fost India. Se pare ca SUA s-a folosit de acest dezastru pentru a incerca sa patrunda oficial pe teritoriul Indiei pentru a investiga zona Ladakh, sub pretextul ajutorului. Dar pentru ca au ratat planul, au recurs la clasicele tehnici de spionaj, iar supravegherea din satelit este una dintre ele. Asa se explica multitudinea de transmisii "parazite" detectate in Ladakh.

Experimentul Philadelphia Proiectul Montauk şi Experimentul Philadelphia Notă: Pentru mai multe detalii vă recomandăm să consultaţi cartea "Experimentul Philadelphia şi alte conspiraţii OZN" de Al Bielek şi Brad Steiger (Innerlight Publications, 1991). În cele de mai jos am extras câteva pasaje importante din cartea "Piramidele din Montauk: explorări în conştiinţă" de Preston Nichols şi Peter Moon (Sky Books, 1995) Volumul "Proiectul Montauk: experimente în Timp" a apărut în iunie 1992 şi a ridicat mai multe întrebări. Ca urmare, "Montauk revizuit: aventuri în sincronicitate" a dorit să răspundă la aceste întrebări însă nu a făcut decât să ne uimească şi mai mult, publicând scenarii ce ţin de ocultism şi societăţile secrete de pe Pământ. A treia carte din seria Montauk, numită "Piramidele din Montauk: explorări în conîtiinţă" avansează şi mai mult în dosarul fenomenului Montauk.


Experimentul Philadelphia Originile Proiectului Montauk datează încă din 1943 când se cercetau metode pentru invizibilitatea la radar, la bordul navei USS Eldridge. Şi cum Eldridge se afla în rada şantierului naval militar din Philadelphia, evenimentele legate de navă au fost numite Experimentul Philadelphia. Obiectivul acestui experiment era să facă nava invizibilă pentru radar, dar pe lângă acest deziderat, s-a mai obţinut şi un alt efect la care nimeni nu s-a aşteptat. Nava a devenit invizibilă ochiului liber şi a dispărut pur şi simplu din continuumul spaţio-temporal. Era de negăsit! Deşi acest efect era o mare realizare tehnologică, pentru oamenii aflati la bordul navei a fost un dezastru. Mai mulţi marinari aflaţi pe navă au fost transportaţi în afara acestei dimensiuni (a lumii noastre) şi la întoarcere se aflau într-o stare de dezorientare mentală completă şi de teroare cumplită. Unii dintre ei chiar se aflau cu corpul în pereţii metalici ai vasului!

Cei care au supravieţuit au fost pensionaţi cu titlul "mental nepotrivit" sau chiar discreditaţi şi întreaga afacere a fost ascunsă, clasificată. După război, cercetările au continuat fiind conduse de dr. von Neumann care s-a ocupat de aspectele tehnice ale Experimentului Philadelphia. Noile lui ordine vizau motivele pentru care mentalul uman nu rezistase experimentului şi de ce oamenii nu puteau fi folosiţi în experimente interdimensionale fără a cauza dezastre. S-a început un studiu pe un mare număr de oameni condus la Laboratoarele Naţionale Brookheaven din Long Island, New York. Acesta s-a numit Proiectul Phoenix.

Von Neumann nu a fost numai inventatorul computerului modern şi un matematician de geniu; el a avut acces la enorma bază de resurse a complexului militar-industrial american inclusiv enorma bază de date a cercetărilor psihologice naziste pe care SUA a dobandit-o după cel de-al doilea război mondial. Pe baza acestor cercetări von Neumann a încercat să folosească tehnologia computerelor împreună cu echipament radio sofisticat pentru a conecta mentalul uman cu maşinăriile. De-a lungul timpului, eforturile sale au fost încununate de succes. După ani de experimente empirice, gândurile umane puteau fi recepţionate cu ajutorul unor radio receptoare bazate pe cristale şi apoi transmise într-un computer pentru stocare.

Modelul gândului putea fi astfel apoi afişat pe ecranul calculatorului sau tipărit pe o foaie de hârtie. Toate acestea au dus apoi la realizarea unei maşinarii virtuale de citit mentalul. În acelaşi timp, s-a dezvoltat o tehnologie ce permitea ca un gând ce era transmis de o persoană putea fi captat de calculator şi apoi re-transmis unei alte persoane, afectându-i mentalul. În concluzie, Proiectul Phoenix a obţinut o înţelegere superioară a modului de funcţionare a mentalului (privit ca mijloc, ca o unealtă) şi a permis dezvoltarea ulterioară a tehnicilor de control mental. Congresul american a avut acces la un raport special în legătură cu aceste lucruri şi a decis abandonarea lucrărilor de cercetare în această direcţie. Totuşi, îngrijorările unor persoane din complexul militar-industrial, care au permis demararea din început a lucrărilor, au făcut ca hotărârea Congresului american să nu fie luată în seamă, fiind seduşi de ideea de a controla mentalul inamicilor într-un război. Un grup secret cu uriaşe resurse financiare şi legături în rândul militarilor, a decis construirea unei noi tabere de cercetare la Camp Hero, o staţie abandonată a Forţelor Aeriene SUA, localizată la capul Montauk, New York. Proiectul Montauk Motivul pentru care a fost aleasă această tabără este că deţinea deja o uriaşă antenă radar de tip Sage ce emitea frecvenţe de 400 - 425 MHz, frecvenţă ce coincidea cu cea folosită pentru interacţiunea cu mentalul uman din fazele anterioare ale cercetărilor. La sfârşitul decadei anilor 1960 reactivarea Camp Hero s-a făcut fără fonduri militare.

Până în 1972, Proiectul Montauk era deja bine pregătit pentru a începe cercetări masive pentru controlul mental al oamenilor, animalelor şi altor forme de viaţă existente pe Pământ. De-a lungul anilor, cercetătorii de la Montauk s-au adâncit în perfecţionarea tehnicilor de control mental şi au continuat explorarea potenţialului uman. Dezvoltând capacităţi psihice în personalul folosit, s-a ajuns în momentul în care gândurile unei persoane puteau fi amplificate cu ajutorul aparatelor, astfel că iluziile mentale puteau fi manifestate atât subiectiv cât şi obiectiv! Aceasta includea crearea virtuală a materiei. Toate acestea au fost cu totul noi pentru "experienţa umană obişnuită" dar cei care conduceau Proiectul Montauk nu aveau de gând să se opească aici. Odată cu descoperirea faptului că o fiinţă umană putea manifesta (crea) materie prin simpla gândire, ce s-ar fi întâmplat dacă subiectul uman creea o carte dar nu în prezent ci în trecut? În acest fel a apărut ideea de a distorsiona timpul. După ani de cercetări empirice, au fost deschise astfel porţi ale timpului în care se realizau experimente de neconceput. Proiectul Montauk a ajuns astfel să re-deschidă un vortex temporal înapoi, în 1943, când se realizase Experimentul Philadelphia. Jonglerii cu timpul Aceste informaţii au ajuns la public datorită lui Preston B. Nichols, un geniu în electronică care a descoperit într-o zi că el insuşi era victima experimentelor.

Lucrând pentru o firmă din Long Island care avea lucrări cu militarii, Preston cerceta telepatia şi a descoperit că unde radio de mare putere erau transmise asupra echipei cu care lucra el, blocând oamenii. Ca expert în radio şi electronică, Preston a descoperit că emiţătorul era la Staţia Fortelor Aeriene de la Montauk şi a început cercetări amănunţite care au durat mai mult de 10 ani. El a achiziţionat multe din echipamentele folosite în timpul Proiectului Montauk şi a descoperit spre uimirea sa că mulţi oameni din Montauk şi-l aminteau de pe vremea când el lucrase acolo. Punctul culminant a fost atunci când soţul verisoarei lui a afirmat că Preston lucrase la Montauk.

După îndelungi argumentări pro şi contra, Preston a început să-şi amintească pasaje din viaţa lui care îi erau necunoscute până atunci. După ce a discutat cu mai mulţi oameni de ştiinţă şi ingineri care aveau legătură cu Proiectul Montauk, Preston a reuşit să puna cap la cap evenimentele şi să afle ce s-a întâmplat. Cumva, el trăise două vieţi: într-una lucrase la Montauk, iar în cealalta lucrase în altă parte. Descoperirile lui Preston au fost confirmate când un om pe nume Duncan Cameron a apărut la uşa casei sale. Duncan afirma că avea aptitudini pentru cercetări psihice şi că a fost antrenat chiar la Agenţia de Securitate Naţională (NSA). Fără a-i spune nimic din peripeţiile sale vizavi de Montauk, Preston l-a dus pe Duncan la Montauk şi a fost surprins să vadă că Duncan cunoştea deja întregul plan de amplasare a bazei Montauk şi că lucrase acolo. Duncan a fost considerat primul om cu capacităţi psihice care a fost folosit în experimentele de călătorie în timp şi şi-a reamintit că fusese şi la bordul USS Eldridge în timpul Experimentului Philadelphia împreună cu fratele său Edward (în prezent recunoscut ca Al Bielek). Conform spuselor celor doi (Preston şi Duncan), Proiectul Montauk a culminat la 12 august 1983. Un întreg portal de timp funcţiona perfect, dar lucrurile ieşiseră de sub control iar Duncan a adunat un grup de oameni şi au decis să distrugă proiectul.

Când se afla pe scaunul de la Montauk (un dispozitiv conectat la receptoare radio cu cristale cu care se transmiteau gânduri prin antena gigant Sage), Duncan a materializat un monstru gigant din subconstientul său care efectiv a distrus clădirea. Oamenii care lucrau la Camp Hero au abandonat baza subit. Gurile de aerisire şi intrarile în subsol au fost astupate cu ciment. Desi foarte mulţi au încercat să scrie cărţi sau să facă cercetări despre acest subiect, nu le-au dus la bun sfârşit. De exemplu, un reporter de la New York Times s-a retras imediat ce a descoperit că Proiectul Montauk a fost real. După ce cartea "Proiectul Montauk: experimente în timp" a văzut lumina tiparului, au continuat cercetările astfel că noi argumente şi probe au fost descoperite pregătind astfel apariţia volumului "Montauk revizuit: aventuri în sincronicitate" în care se dovedeşte că experimentele de la Montauk sunt strâns legate de ocultism şi societăţile secrete.

Detalii înfricoşătoare Al Bielek spune că el şi cu Preston erau cei doi marinari care manevrau echipamentul special de pe Eldridge (din Experimentul Philadelphia). El afirmă c1a filmul "Experimentul Philadelphia" este corect în esenta dar că atunci când el şi cu fratele lui au sărit peste bordul navei nu s-au trezit în deşertul Nevada (aşa cum se vede în film) ci la o bază secretă din Montauk, New York în 1984. El afirmă că guvernul a re-deschis acelaşi experiment 40 ani mai târziu, în aceeaşi zi a anului (12 august) deschizând astfel un tunel al timpului între cele două date. Dacă acest tunel nu era închis, atunci întreaga lume din aceasta dimensiune era sortită distrugerii. Al Bielek spune că fratele lui a decis să rămână în viitor iar el să se întoarcă în 1943 pentru a închide tunelul distrugând echipamentul de pe Eldridge. El a reuşit acest lucru iar tunelul a fost astfel închis. În 1984 la Montauk se deschisese acest tunel de timp cu ajutorul extratereştrilor. Mai mult, el afirmă că un OZN urmărea de aproape experimentul din 1943 şi a fost prins în vortexul energetic şi transportat în viitor. După experienţa sa la bordul navei Eldridge, Al Bielek a lucrat într-o echipă ce dezvolta tehnologie nucleară dar nu a fost de acord cu aceste cercetări ale guvernului.

Ca urmare, guvernul a văzut în el un pericol şi l-ar fi ucis însă structura sa energetică era intim legată de cele două experimente de călătorie în timp (1943 şi 1984). De aceea, ei credeau că uciderea lui va determina perturbări majore în continuumul spaţio-temporal. S-a luat astfel măsura de a fi redus înapoi la starea de copil folosind o tehnologie furnizată de extratereştri şi l-au pus în locul fiului familiei Bielek în anul 1927. Fratele lui, care rămăsese în viitor, era fascinat de tunelul timpului de la Montauk. Acesta a fost prins în tunel în cadrul unor experienţe şi a murit. Din acelaşi motiv de a nu distruge întreaga lume, s-a luat decizia de a lua spiritul acestuia (care murise) şi folosind aceeaşi tehnologie furnizată de extratereştri, l-au pus în corpul celui de-al treilea fiu al tatălui lor. Preston uitase deci cine era, deşi avea acelaşi tată. Al Bielek spune că folosindu-se echipamentele aflate în cadrul Proiectului, ei au fost capabili să identifice cel puţin patru alte planete Pământ aflate în universuri paralele (ca în filmul "Sliders") iar într-unul din acestea, Germania nazistă câştigase al doilea război mondial. Cu altă ocazie, Al Bielek a afirmat că extratereştrii cenuşii există cu adevărat şi că guvernul SUA a primit tehnologii de la ei în schimbul stabilirii lor pe Terra.

El afirmă de asemenea că aceşti mici cenuşii sunt ghidaţi (subjugati mental) de o rasă de extratereştri Reptilieni care vin din constelaţia Orion. Însă cei din Orion nu pot supravieţui pe Pământ astfel că îi folosesc pe micii cenuşii ca să le pregătească această planetă pentru a fi locuibilă. De asemenea, au fost mari bătălii în spaţiul cosmic între o Confederaţie a Planetelor şi Alianţa Orion (formată din Reptilieni şi micii cenuşii). Anul 2012 Apoi Al Bielek a arătat unele aspecte interesante în legătură cu anumite călătorii realizate la Montauk, în viitor. El spune că, din anumite motive, nu pot trece dincolo de anii 2011 - 2013.

De asemenea, afirmă că tehnologia este atât de perfecţionata încât te pot scoate din prezent, te trimit în alt timp şi te aduc înapoi atât de repede încât nu se observă nici-o diferenţă de o secundă, însă are loc o îmbătrânire a corpului egală cu perioada de timp petrecută dincolo. Exact astfel i s-a întâmplat de câteva ori. A încheiat spunând că au văzut că dincolo de 2013 nu există viaţă pe Pământ. Explicaţia este una singură: din moment ce pentru a călători în timp este necesar ca atât plecarea cât şi destinaţia să fie în rezonanţă, cu alte cuvinte, în aceeaşi dimensiune vibratorie, atunci este clar că în perioada 2011 - 2013 Pământul va face un salt de frecvenţă, un salt într-o altă dimensiune!

De accea, noul timp nu poate fi sincronizat cu acesta din prezent! Călătoriile temporale se opresc atunci! Există o serie de profeţii care anunţă că ceva extraordinar de important se va întâmpla în această perioadă. Atât aztecii cât şi Mayaşii susţin că va exista o transformare radicală. De asemenea, pe peretele de lângă camerele faraonului din Marea Piramidă din Egipt, la care se ajunge prin tunelul celebru, există o referinţă clară la anul 2011. Calendarul Mayaş numit Ţolkin (Tzolkin) se sfârşeşte în anul 2012. Cu adevărat, informaţiile legate de Experimentul Philadelphia, Proiectul Montauk, şi tehnologiile extraterestre ne vor duce spre o înţelegere adevărată a realităţii Universului în care ne aflăm.

Centura fotonică Centura fotonică Acest fenomen a fost descoperit în 1962, deci cu mai mult de 40 ani în urmă. Cu toate acestea, informaţiile nu au fost făcute publice decât cu mult mai târziu, şi numai unui număr mic de oameni. Centura fotonică şi radiaţia aferentă au un impact mult mai mare decât ne-am putea imagina. Din punct de vedere ştiinţific, este vorba de mişcarea de rotaţie a sistemului nostru solar (împreună deci cu toate planetele sale) în jurul soarelui central al galaxiei, numit Alcyone (în constelaţia Pleiadelor). O rotaţie completă se realizează în 25.860 ani. Întregul nostru sistem solar, împreuna deci cu Pământul şi Luna, trebuie să treacă de două ori, în timpul unei rotaţii complete, prin această centură de fotoni.

Distanţa de timp între cele două momente este de 10.500 ani, perioadă în care Întunericul este covârşitor. După aceşti 10.500 ani urmează intrarea în centura fotonică ce dureaza 2.000 ani, si este o perioadă de creştere spirituală pentru întreg sistemul planetar. Următoarea întrebare este: "Ce legătură există între centura fotonica şi spiritualitate?". Atât radiaţia aferentă cât şi centura în sine sunt vehicule ale transformării şi transmutaţiei necesare unui ciclu evolutiv.

Pe măsură ce înaintăm în centura fotonică, trebuie să ne punem în armonie cu vibraţiile ei, altfel riscăm să rămânem în a treia dimensiune. Dacă refuzăm să evoluăm, va trebui să nu ne plângem că rămânem aşa cum suntem. Bineînţeles că unii dintre noi învaţă mai greu decât alţii... Efectele centurii fotonice Pe măsură ce sistemul nostru solar va continua să avanseze tot mai mult în centura fotonică, vor apare tot mai clare următoarele efecte:

· Centura fotonică şi radiaţia din centrul galaxiei noastre sunt adevarate vehicule de transformare. Aici este sursa radiantă a energiei Christice, o energie a compasiunii şi iubirii. Prin aceste vehicule spirituale, dacă le vom folosi, avem şansa să ne depăşim limitările la care am fost supuşi. Totuşi, alegerea ne aparţine în totalitate. Liberul arbitru va prevala

. · Multiple evenimente astronomice (eclipse, tranzite, etc) vor determina o pregătire subtilă, nevăzuta dar eficientă a fiinţelor de pe acestă planetă. Astfel, probleme legate de egoism, relaţii interumane dar şi materialismul actual vor fi exacerbate. Vechile modele de negare a realităţii se vor dovedi ineficiente şi vor fi spulberate. Prefăcătoria şi minciuna sunt pe moarte. În locul lor, iubirea şi compasiunea vor umple întreaga planetă.

· Mai multe evenimente majore vor avea loc la nivelul planetei, în ceea ce priveşte modul de gândire şi de acţiune, în general. Toate acestea sunt menite să distrugă vechile energii tri-dimensionale dizarmonioase, inclusiv pe cele din tine şi din mine. Depinde de fiecare dacă această purificare se va face brutal sau treptat. Dacă acceptăm sincer noile energii ale iubirii, sau, dimpotrivă, dacă ne încăpăţânăm în modul actual de viaţă.

· Pentru a fi pregătiţi în legătură cu transformarea spaţio-temporală ce vine, corpurile noastre fizice trebuie să fie compatibile cu noua lume, astfel ca intrarea în conştiinţa Christică să fie uşoară. Se aşteapta ca lanţul ADN (care are acum doua componente) să ajunga la 12 componente prin rearanjarea şi activarea anumitor gene neutilizate în prezent (numite, din necunoaştere, gene de balast). Energia Christică acţionează ca un catalizator pentru aceste procese. Astfel, mulţi oameni vor deveni clarvăzători, telepaţi, vindecători, etc. Aşa cum a prezis Iisus. Acum, mai mult decât oricând, trebuie să recunoaştem Voinţa Divină şi să acţionăm aproape tot timpul în concordanţă cu Aceasta. Gândurile noastre sunt energii foarte puternice care trebuie controlate şi direcţionate foarte precis în scopuri benefice, divine.

· Pe măsură ce conştiinţa şi corpul nostru se transformă, gândul va deveni principala preocupare a zilei. Astfel, gândurile sunt mult mai reale decât acţiunea: ceea ce gândeşti, exact asta eşti. Datorită faptului că această a patra dimensiune ce tocmai se naşte este de esenţă eterică, fiecare dintre noi va fi precum un ecran de televizor: toate gândurile noastre vor fi perfect vizibile pentru toata lumea! Nu veţi mai putea ascunde lăcomia, prefăcătoria, laşitatea, ura, plăcerea sau trădarea. Veţi deveni ca o carte deschisă dar nescrisă, în paginile căreia apar litere şi cuvinte instantaneu, pe măsură ce gândurile iau naştere, şi oricine va putea citi în această carte. Gândurile negative pot şi trebuie înlocuite cât mai des şi apoi chiar definitiv cu iubire, sinceritate, lumină şi iertare pentru a nu fi aruncat înapoi în a treia dimensiune care între timp va deveni aproape improprie vieţii.

· Întreaga noastră lume, întregul nostru sistem de valori bazat pe iluzie şi polarizare se va prăbuşi, astfel că această cortină va cădea lăsând loc realităţii aşa cum este ea. Pentru început unii dintre noi probabil vom fi debusolaţi şi neajutoraţi. De aceea trebuie încă din acest moment (da, chiar ACUM) să decidem dacă renunţăm sau nu la modul nostru de gândire.

· Sunt prevăzute masive scăderi ale câmpului magnetic şi gravitaţional ca şi scăderea densităţii. Pe măsură ce devenim mai uşori, limitările impuse de materie vor fi din ce în ce mai slabe până vor dispare cu totul. Pe cer vor fi vizibile adevărate spectacole de culori vii, inimaginabile în acest moment, ca o auroră foarte vie şi luminoasă. Concluzii Mănuşa a fost aruncată iar mesajul este clar. În aceste momente trebuie să ne hotărâm de care parte suntem: Lumina sau Întunericul! Vechiul mod de viaţă trebuie să fie înlocuit de o conştiinţă vie, plină de compasiune şi iubire. Transformările ce vin nu pot fi ocolite şi nici oprite, ele sunt definitive. Acum avem şansa să alegem decisiv. Strămoşii noştri de pe întreaga planetă ne-au avertizat de mult despre aceste timpuri. Energiile transformatoare sunt deja printre noi. Dizarmoniile din relaţii, guverne, îtiinţă şi religie se vor înteţi astfel că procesul de purificare este evident pentru toată lumea. Mai ales la nivel financiar se aşteaptă mari catastrofe.

Întreg Pământul se pregăteşte de marea Ascensiune în a patra şi apoi a cincea dimensiune. Mai mult, se va acţiona conform zicalei "mulţi chemaţi - puţini aleşi". Numai cei care sunt pregătiţi vor trece în a patra dimensiune. Eşti tu oare pregătit? Pentru a absolvi şcoala din acestă lume, regulile sunt simple: compasiune şi iubire. Este singurul mod de a ajunge în dimensiunea a patra. Trebuie să ne despărţim definitiv de frică şi orice sentimente negative care nu sunt decat hrană pentru forţele întunericului şi care vor să ne ţina captivi în continuare.

Cooperând în acest fel, avem cele mai mari şanse ca şi corpurile noastre fizice, curăţite de energiile negative ale urei, minciunii, laşităţii, etc şi transformate de iubire şi compasiune, să fie capabile să existe în a patra dimensiune. În anii ce vor urma vom descoperi cu uimire şi stupoare planurile cu care forţele negative ne-au ţinut sub control timp de mai multe mii de ani. Vor fi date publicităţii realităţi aproape incredibile şi se va vedea clar, odată pentru totdeauna, cine este în Adevar şi cine în Minciună. Guvernele locale şi cel mondial vor fi în incapacitate de a mai ascunde adevărul şi nu vor mai putea păcăli oamenii. Şi ei, ca şi fiecare dintre noi, vor primi ceea ce au cerut. Compasiunea şi iubirea, fără a judeca pe ceilalţi, şi eliminarea fricii sunt cheile pentru a realiza această Ascensiune.